Pictor, sculptor, grafician, critic de artă şi poet
De origine maghiară şi germană, a urmat Şcoala Naţională de Arte Frumoase în Budapesta şi Academia Regală de Arte Frumoase din München, oscilând în arta sa între art nouveau, post-impresionism şi fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism.
Prima expoziţie personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920, la Bucureşti, unde expune pictură, sculptură şi linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanţa de a expune lucrări în stil expresionist. „Mattis Teutsch sau nu cunoaşte deloc publicul nostru, sau are curajul de a înfrunta cu conştiinţa şi entuziasmul celui cu credinţa puternică în succesul ideilor sale, – criticile unui public nepregătit şi foarte pătimaş în judecata sa unilaterală." (Sigmund Maur) Mai târziu însă, în 1929, se pare că publicul înţelege arta lui Mattis-Teutsch: „lucrările acestui artist sunt atât de aproape de sufletul nostru contemporan încât nu se poate ca, odată ce am luat contact cu ele, să nu le pricepem."
Reprezentant de seamă al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul Contimporanul (revista de avangardă, 1922), alături de Victor Brauner, M.H. Maxy şi Marcel Iancu, precum şi în grupul Das Ziel din Braşov. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-şi un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism".
Înclinaţia lui către ideologia socialistă l-a determinat să încerce crearea unei arte sociale, aşa cum apare aceasta definită în Kunstideologie (1931), revistă editată de el în Braşov. Mattis-Teutsch se înregimentează cu convingere în rândurile socialiştilor, el manifestând o adeziune asumată şi radicală la socialism. Aceasta este faza artistică realist-socialistă, când lucrările lui abundă în tematică socialistă: Gesturile muncii, Muncitori fizici şi intelectuali, Compoziţie-Atitudini. Oricum, fenomenul Mattis-Teutsch de îmbrăţişare a socialismului nu este singular în arta românească a vremii, acest lucru fiind direct influenţat de contextul social-politic al epocii.
În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulaţii muzicale, Empfindungen (Senzaţii) şi Seelenblumen (Flori sufleteşti), iniţiate în jurul anului 1918 şi care se încheie în 1924. Atât în pictură, cât mai ales în sculptură, Mattis-Teutsch s-a arătat interesat mai mult de corpul uman, rămânând aproape „insensibil" la natură şi peisaj, arta lui fiind de multe ori caracterizată drept „decorativă".
Dintr-o scriere a pictorului, credo-ul său artistic a fost atingerea abstractului – „Ţelul meu este: prin mijloace picturale şi plastice să creez opere abstracte."
Surse:
Culorile Avangardei. Arta în România. 1910-1950, Gheorghe Vida – Mattis Teutsch şi avangarda românească, editura ICR, 2007, p. 62 – 96
http://en.wikipedia.org/wiki/J%C3%A1nos_Mattis-Teutsch
