În cadrul proiectului expozițional și de rezidență „A Temporary Dream of Mirrors”, artiste din România și Germania colaborează interdisciplinar, explorând teme aflate la intersecția dintre artă, activism, ecologie și studiile de gen. Conceput ca un dialog artistic pe termen lung, proiectul se desfășoară în două etape – una urbană, în Berlin (2025), și una rurală, în Transilvania (2026) – și aduce împreună zece artiste cu practici diverse, de la pictură, instalație, fotografie și performance, până la noile media.
Cu lucrări de: Paula Anke (DE), Marlene Herberth (ROU), Friederike Jokisch (DE), Adina Mocanu (ROU), Marina Oprea (ROU), Raluca Paraschiv (ROU), Renée Renard (ROU), Semra Sevin (DE), Lucy Teasdale (DE), Anja Teske (DE)
Curatoare: Dr. Iris-Carmina Ordean (ROU)
Rezidență (Berlin): 8-30 iulie
Vernisaj: joi, 17 iulie, ora 18:00
Durata: 17 iulie – 10 august 2025
Vizită ghidată: sâmbătă, 19 iulie 2025, ora 16:00
Finisaj: duminică, 17 august 2025, între orele 14:00 și 18:00
Locație: Verein der Berliner Künstlerinnen e.V. 1867 (VdBK 1867), Eisenacher Str. 118, 10777 Berlin
„A Temporary Dream of Mirrors” aduce în prim-plan o relație istorică și culturală profundă între Germania și România, două țări a căror evoluție a fost marcată deopotrivă de diferențe sistemice și de conexiuni vechi de secole. Dacă astăzi asistăm la o migrație constantă dinspre România către Germania, în Evul Mediu (începând cu secolul al XII-lea) Transilvania a fost marcată de colonizarea cu sași și alte comunități vest-europene (flamanzi, valoni), contribuind la o rețea de interconectare culturală vizibilă până astăzi, inclusiv în denumirile bilingve ale localităților.
În acest context, proiectul își propune o reflecție artistică asupra moștenirilor istorice și ideologice ale celor două țări. „În România, experiența regimului socialist și tranziția ulterioară la democrație în 1989 au condus la o căutare continuă a identității naționale, mulți artiști confruntându-se cu moștenirile trecutului. Pentru artiștii germani, în special cei care provin din fosta Germanie de Est, problemele legate de memorie, divizare și reunificare continuă să le informeze lucrările”, subliniază curatoarea Iris Ordean. „Intersecția acestor două istorii – una marcată de experiența socialistă din România și cealaltă de divizarea Germaniei – oferă un teren fertil pentru un dialog comun pe teme de narațiune istorică, ștergerea și conservarea memoriei și reimaginarea unor istorii alternative.”
Proiectul debutează în 2025 cu o primă etapă în cadrul Verein der Berliner Künstlerinnen 1867 (VdBK 1867), una dintre cele mai vechi organizații din Germania dedicate femeilor artiste. Noua locație a VdBK, situată pe Eisenacher Straße nr. 118, în cartierul Schöneberg din Berlin, oferă spațiul ideal pentru dezvoltarea acestei prime rezidențe și expoziții colective. În România, o organizație comparabilă ca istorie și impact nu a existat – deși în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut cercuri informale de artiste, constrângerile regimului comunist au împiedicat formarea unor asociații independente similare.
În 2026, proiectul va continua într-un cadru rural, în localitatea Cincșor (germ. Kleinschenk) din Transilvania, unde artistele vor fi invitate să creeze și să expună într-o fostă biserică fortificată. Această alternanță între contextul urban și cel rural, între spațiul occidental și cel est-european, reflectă tematica proiectului, centrată pe procese de (re)imaginare a memoriei, identității și istoriei – atât personale, cât și colective.
Proiectul susține totodată reflecția asupra condiției femeii în lumea artei, înrădăcinându-se în tradiția feministă a VdBK și în efortul de a crea contexte vizibile pentru practici artistice emergente, critice și colaborative. Într-o perioadă marcată de crize ecologice, sociale și geopolitice, proiectul propune arta ca spațiu de reflecție, reparație și rezistență – un „vis temporar al oglinzilor” în care memoria colectivă este chestionată, fragmentată și reconfigurată în cheie poetică și politică.
Iris Ordean activează la intersecția dintre cercetarea în științele sociale și curatoriatul contemporan, explorând prin metode creative modurile în care spațiul și identitatea sunt percepute și construite. Cu o formare academică internațională în istoria artei și geografie culturală (Universitățile St Andrews și Durham), Iris îmbină teoria cu practica artistică și curatorială, concentrându-se pe rețelele rizomatice care conectează contextul local cu cel global. Proiectele sale se desfășoară adesea în parteneriat cu instituții culturale, universități și organizații civice, într-o abordare transnațională care privilegiază colaborarea și experimentul interdisciplinar.
Marlene Herberth este artistă multidisciplinară și antropolog, activând din mediul rural transilvănean, unde investighează relația dintre memorie, identitate și meșteșuguri. Lucrările sale îmbină tehnici textile, gastronomie performativă și storytelling, creând spații participative în care tradiția și contemporaneitatea se întâlnesc. Co-fondatoare a KraftMade Research & Lab, Marlene cultivă o practică artistică orientată spre sustenabilitate, dialog intercultural și reactivarea patrimoniului imaterial, fiind prezentă în expoziții și inițiative internaționale.
Adina Mocanu este artistă vizuală și performer, cu o practică centrată pe performance, video și instalație, în care investighează formele intimității și percepției realității. Formată la Universitatea Națională de Arte din București, cu rezidențe în Roma, Bloomington și New Orleans, Adina explorează granițele dintre utopie și distopie, propunând un limbaj artistic jucăuș și transformator. Intervențiile sale caută să modifice subtil relația dintre spectator și spațiul expozițional, punând în discuție convențiile experienței estetice.
Marina Oprea este artistă, cercetătoare și editoare, activând la intersecția dintre arta performativă, spațiul public și cultura digitală. Prin conceptul de „auto-arheologie”, lucrările sale investighează identitatea ca proces, reflectând asupra memoriei, obiectului și tehnologiei. În calitate de co-fondatoare a platformei TLTXT și editor online al Revistei ARTA, Marina articulează o practică interdisciplinară ce combină analiza critică, cercetarea artistică și intervenția urbană. Este membră a grupului Nucleu 0000 și implicată activ în scena artistică românească și internațională.
Raluca Paraschiv este artistă, cercetătoare și lector universitar, cu un demers transdisciplinar axat pe raporturile dintre artă, spațiu public și memorie. Cu studii la Universitatea de Arte din București și University of Warwick, și o teză doctorală despre arta în spațiul urban post-1989, Raluca explorează teme precum arhiva, natura și locuirea în relație cu tehnologia și media. Membră în diverse rețele profesionale internaționale, contribuie activ la dezvoltarea de proiecte artistice și educaționale care valorifică potențialul reflexiv și formativ al artei contemporane.
Renée Renard este artistă vizuală și doctorandă la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, cu un traseu profesional care îmbină arta cu științele veterinare. Practica sa artistică investighează istoriile personale și colective în contexte politice și culturale transformate, prin instalații ce combină obiecte științifice, artefacte și elemente autobiografice. Cu o abordare riguroasă, aproape arheologică, Renée propune un spațiu în care arta devine mediu de reflecție asupra trecutului și prezentului, într-un demers ce reconfigurează granițele dintre știință și expresie artistică.
Cu sprijinul: Senatsverwaltung für Bildung, Jugend und Familie, Heinrich Böll Stiftung, Rumänisches Kulturinstitut Berlin
Parteneri: Asociația 3Rails, Revista Arta, Kraft Made