Grupul „Stavropoleos" va susține, pe 10 și 11 septembrie 2010, o serie de concerte de muzică bizantină în librăriile Cărturești-MȚR, „Mihai Eminescu" și Humanitas-Kretzulescu. În preambulul recitalurilor va fi prezentat albumul Manuscrise bizantine în colecţii bucureştene, publicat la Editura Institutului Cultural Român.
Vineri, 10 septembrie, de la ora 20.00, Grupul „Stavropoleos" va concerta la librăria Cărturești-MȚR (Şoseaua Kiseleff nr. 3, intrare prin Strada Monetăriei), iar sâmbătă, 11 septembrie, concertele vor avea loc la librăria „Mihai Eminescu" (Bd. Regina Elisabeta nr.16) de la ora 12.00 și la librăria Humanitas-Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) de la ora 16.00. Concertele Grupului „Stavropoleos" deschid programul "Editura ICR în librăriile bucureștene", care va asocia apariții editoriale cu evenimente artistice și culturale – concerte, lecții deschise, expoziții.
Înfiinţat în anul 1994, Grupul psaltic „Stavropoleos" a susţinut concerte în multe oraşe din ţară şi străinătate (Cipru, Polonia, Grecia, Franţa, Austria, Germania, Italia, SUA, Japonia) şi a participat la festivaluri şi congrese de muzică sacră (Częstochowa – 1995; Timişoara – 1998; Bielsko-Biała – 2002; Bucureşti – 2002; Kiev – 2004; Wrocław – 2005). Discografia grupului cuprinde numeroase albume. Cântări ale Grupului figurează, de asemenea, în două antologii produse de casa de discuri Musica Sancta (Israel) şi de Fundaţia Syndesmos din Paris. Dincolo de concerte şi înregistrări, grupul este o prezenţă vie la Strana Mănăstirii Stavropoleos, un loc mult căutat pentru slujbele sale, în care cîntarea tradiţională bizantină are un rol important. Grupul „Stavropoleos" este condus de Arhid. Dr. Gabriel Constantin Oprea, slujitor al Mănăstirii STAVROPOLEOS şi lector universitar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Editat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, cu sprijinul Patriarhiei Române, Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Naţional de Artă al României şi Muzeului Naţional de Istorie a României, albumul bilingv Manuscrise bizantine în colecţii bucureştene constituie rezultatul unei investigaţii interdisciplinare. „Legitimată teologic şi elaborată de-a lungul secolelor cu o creativitate pe care o redescoperim admirativ în zilele noastre, imaginea dobândise în Bizanţ statutul unei forme culturale complete, în care reflecţia înaltă se întâlnea cu cele mai rafinate expresii ale artei şi ale puterii. Astfel, ea devine un document istoric de primă însemnătate. Însă înţelegerea sa corectă este potenţată de relaţia cu textul, motiv pentru care una dintre direcţiile recente de studiere a culturii şi moşternirii bizantine se concentrează tocmai asupra tehnicilor lecturii şi raportului dintre imagine şi text, mai ales în manuscrise. Reprezentarea iconografică este repusă explicit în contextul său, care nu ne transmite doar idei, ci şi practici: de la asocierea între un anumit text şi o anume imagine până la stilul scriiturii şi materialele folosite (…)" – Bogdan Tătaru-Cazaban