Festivalul Culturii Române continuă cu filme şi evenimente editoriale
Luni, 27 aprilie, în cadrul Festivalului Culturii Române, organizat de ICR Varşovia, a început seria de filme Drumuri spre sud, la Cinematograful Ars. În ultimii ani, Institutul a promovat filmele tinerilor cineaşti români, care au fost foarte bine primite atît de publicul polonez, cât şi de specialişti. Anul acesta, cinefilii au ocazia de a descoperi antecedentele cel puţin la fel de interesante ale actualului cinematograf. Seria de filme a început cu Călătoria lui Gruber, în regia lui Radu Gabrea, peliculă inspirată de Pogromul din 1941.
Marţi, 28 aprilie, în cinematograful cracovian a rulat Reconstituirea, filmul regizat de Lucian Pintilie şi interzis de Nicolae Ceauşescu la doar cîteva zile de la premieră. Seria de filme continuă cu Secvenţe, în regia lui Alexandru Tatos şi Concurs, în regia lui Dan Piţa. Dintre cei aproximativ 70 de spectatori aflaţi în prima seară în cinematograf, mulţi erau deja obişnuiţi ai Festivalului, care fuseseră prezenţi şi în Piaţa Mare din Cracovia la spectacolele Teatrului Masca, sau în Plac Nowy, la concertul Shukar Collective.
Tot marţi, în prezenţa unui public numeros, s-a lansat la librăria Pod Globusem Marele dicţionar român-polon, probabil cea mai importantă operă filologică a românisticii poloneze. Autoarele sînt Halina Mirska Lascota, personalitate tutelară a românisticii poloneze, şi Joanna Porawska. Moderatoarea discuţiilor a fost prof. dr. hab. Marcela Świątkowska, decanul Facultăţii de Filologie a Universităţii Jagiellone din Cracovia. Printre vorbitori s-au numărat, pe lângă autoarea dicţionarului, dr. Joanna Porawska, dr. Gabriela Gavril-Antonesei, lector de limba română la universitatea cracoviană, Ireneusz Kania, cunoscut traducător de limba română în Polonia, prof. dr. hab. Stanisław Widłak, românist şi colaborator la partea de gramatică a Dicţionarului, care a subliniat importanţa editării în polonă a unei gramatici a limbii române, şi Monica Voitovici, director adjunct al ICR Varşovia. În librărie s-au aflat nu doar studenţi la românistică şi profesori universitari, ci şi traducători autorizaţi de limba română (Fryderyk Sopuch sau Anna Kaźmierczak), Stanisław Figiel, autorul unui ghid auto despre România, traducători de literatură (Szymon Wcisło, traducătorul lui Filip Florian în Polonia) şi membrii Asociaţiei de prietenie româno-polonă.
Festivalul continuă cu ceremonia de înmânare a diplomelor aniversare a 70 de ani de la Marele Refugiu Polonez în România (1939 – 1947) şi cu un atelier de dansuri tradiţionale româneşti.
26 aprilie
Shukar Collective faţă-n faţă cu un public entuziast
A patra zi a Festivalului Culturii Române, organizat de ICR Varşovia, a continuat cu o ofertă variată de evenimente, desfăşurate în cea mai mare parte în Cartierul Kazimierz, cea mai importantă zonă culturală a Cracoviei. Dimineaţa a început cu o degustare de vinuri – pour les connaiseurs (adică pentru cei care îşi făcuseră din timp rezervări în clubul Alchemia, pentru cei care-şi amintesc cu nostalgie de vremurile cînd în Polonia se găseau vinuri de Cotnari).
La Institutul de Limbi Străine Hologram au fost prezentate cursuri demonstrative de română, susţinute de Joanna Kornaś şi Kinga Kukuła, iar spre prânz, în Cafe Les Couleurs, a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie România. Agnieszka Perek şi Iwona Hajto au surprins în culori vii şi în detalii expresive realităţile româneşti la care au fost expuse timp de patru luni în cadrul unui program de voluntariat în Sebiş.
Seara a continuat în Plac Nowy, unde pe scena amplasată pe acoperişul clădirii din centru au urcat polonezii de la Transkapela, care au încălzit atmosfera cu amestecul lor de ritmuri tradiţionale, inclusiv transilvănene şi maramureşene.
La Shukar Collective, în piaţă erau deja în jur de cinci sute de spectatori. La doar cîteva minute după începerea concertului, piaţa se transformase într-un mare ring de dans. Concertul s-a terminat la ora 22 după îndelungi aplauze, mulţumiri (inclusiv în româneşte, strigate de un public absolut încântat) şi chemări la bis-uri.
Dar seara a continuat în Clubul Alchemia unde DJ Vasile a mixat muzică pînă dimineaţa la ora 6.
25 aprilie
Vampiri, cursuri de limba română şi marionete uriaşe la Festivalul Culturii Române de la Cracovia
Dimineaţa celei de-a treia zile a Festivalului Culturii Române de la Cracovia le-a fost dedicată celor mici. Programul „Vampiraşii de la miezul zilei", organizat în colaborare cu Fundaţia Perspectiva Estică, i-a chemat pe copii la joacă şi la poveşti despre vampiri, castele şi superstiţii. Astfel, vampirii au poposit şi în Cracovia, după ce la începutul lunii aprilie ICR a lansat la Varşovia proiectul „Vampiri, strigoi & co." la Muzeul Naţional de Etnografie al Poloniei. Programul se derulează între 3 aprilie şi 28 iunie şi cuprinde peste 30 de evenimente care se referă la ipostazele vampirului în cultura tradiţională, în pop culture, în literatură şi în cinema. Cei curioşi să descopere România şi din perspectiva lingvistică au avut ocazia de a participa la cursuri demonstrative de limba română, organizate la Institutul de Limbi Străine „Hologram" şi susţinute de Joanna Kornaś (traducătoarea lui Mircea Cărtărescu şi a lui Dan Lungu în polonă, colaboratoare la Marele Dicţionar român-polon şi la Lexiconul român-polon) şi Kinga Kukuła (colaboratoare la Marele Dicţionar român-polon şi la Lexiconul român-polon). Cursurile se vor relua şi duminică, în cea de-a patra zi de Festival, iar Marele dicţionar se va lansa la Cracovia marţi, 28 aprilie.
Spectacolul La români al Teatrului Masca, programat pentru ora 16, a început, de fapt, mult mai devreme. Marionetele uriaşe au fost un punct de atracţie al Pieţei Mari din Cracovia încă de cum au „coborât" din camioanele Teatrului şi s-au lăsat fotografiate de trecătorii curioşi.
Parada actorilor a strâns în piaţă un număr impresionant de spectatori, care au avut ocazia de a descoperi tradiţiile româneşti într-o poveste fără cuvinte despre lumea satului. Spectacolul este alcătuit dintr-o secvenţă de episoade semnificative pentru comunităţile tradiţionale: mersul la biserică duminica dimineaţa, nunta, horele (în care au intrat şi spectatorii), dansul tradiţional de purificare – căluşul.
24 aprilie
Teatrul Masca a spus poveşti fără cuvinte în Piaţa Mare din Cracovia
Polonezii au dansat pînă dimineaţa la Seara Românească în Clubul Piękny Pies
Cea de-a doua zi a Festivalului Culturii Române de la Cracovia, organizat de ICR Varşovia, a adus, în premieră în Polonia, spectacolul Statuile al Teatrului Masca. Statuile au prins viaţă sub privirile la început mirate, apoi fascinate ale celor adunaţi în Piaţă. Timp de o oră, au fost martorii reînvierii din cenuşă a oraşului Pompei. Fiecare grup de actori şi-a dezvăluit, pentru scurt timp, secretele: gladiatorii şi luptele lor, Cezar, cei doi îndrăgostiţi a căror poveste s-a curmat sub fum şi cenuşă. Spectacolul fragmentelor de viaţă, refăcute din bucăţi ca într-un puzzle, a reînviat pentru scurt timp o lume apusă. Mişcările actorilor şi mimica lor extrem de expresivă au transmis un mesaj pe care publicul l-a perceput cu aceeaşi intensitate, dincolo de amestecul multilingv atît de caracteristic celui mai important oraş turistic al Poloniei.
Tot ieri, în Clubul Piękny Pies, Dr. Teo şi DJ Bully au ţinut în priză publicul polonez, care cu greu a fost înduplecat să plece spre casă, dimineaţa la ora 6, cînd clubul se pregătea de închidere. Playlist-ul a fost un cocktail energizant, cu hore, rock'n'roll, hip hop, hituri româneşti ale ultimilor ani.
23 aprilie
Cvartetul Bălănescu a deschis Festivalul Culturii Române de la Cracovia
Joi, 23 aprilie, la Cracovia a avut loc deschiderea oficială a Festivalului Culturii Române, organizat de ICR Varşovia.
Aflat la a doua ediţie, Festivalul îşi propune să devină o permanenţă în peisajul cultural polonez, propunând publicului întâlniri cu artişti şi oameni de cultură români, prin organizarea de evenimente în spaţii convenţionale şi mai puţin convenţionale. În deschidere, pe scena Academiei de Muzică din Cracovia, Directorul ICR Varşovia, Dorian Branea, a declarat că „succesul primei ediţii ne-a încurajat să ne angajăm în organizarea Festivalului şi în acest an. Spunem aprilie, spuem Cracovia, şi spunem România. E o sărbătoare a tradiţiei, a creaţiei şi a frumuseţii".
Elżbieta Żak, preşedinte al Fundaţiei Perspectiva Estică (Wschodnia Perspektywa), a vorbit despre importanţa unor astfel de proiecte culturale în încercarea de schimbare a ideilor şi preconcepţiilor despre zona Europei Centrale şi de Est, iar Aleksander Małkiewicz, reprezentantul organizaţiei Capella Cracoviensis, a recomandat spectatorilor muzica Mariei Tănase, comparînd-o cu alte nume sonore ale scenei internaţionale, ca Edith Piaf sau Carlos Gardel.
Concertul Cvartetului Bălănescu, a deschis cu succes această a doua ediţie a Festivalului. Muzica Mariei Tănase, reorchestrată într-un proiect original, plin de forţă şi de vitalitate, a ţinut publicul polonez sub vrajă timp de aproape două ore. Spectacolul, completat vizual de imaginile prelucrate de Klaus Obermaier, a fost mai mult decît un show profesionist, lucrat în cele mai mici detalii - a spus o poveste despre tradiţiile româneşti. Alexandru Bălănescu a vorbit despre doină, despre colinde, despre vinul de toamnă şi muzica Mariei Tănase, care i-a servit ca inspiraţie pentru proiectul „Maria T", iar publicul a fost unul cald, curios şi receptiv.
Cracovia – oraşul festivalurilor
Se spune că personajul istoric cel mai detestat în Cracovia este Sigismund al III-lea, rege polonez din dinastia suedeză Vasa. Motivul e simplu: a mutat capitala Poloniei la Varşovia, deschizând o rană care nu s-a închis până astăzi. Rivalitatea dintre vechea şi noua capitală nu s-a stins încă şi se face simţită în toate domeniile, fiecare clamând întâietatea.
Oricum, chiar şi fără statutul de capitală, Cracovia rămâne probabil cel mai frumos oraş din Polonia, un centru cultural şi academic foarte puternic şi una dintre adresele cele mai frecventate ale turismului global. Indiferent de statutul oficial, Cracovia e cu siguranţă oraşul festivalurilor, care se desfăşoară în toate anotimpurile, în săli de spectacole, dar şi pe stradă, adresându-se atât cracovienilor, cât şi turiştilor care acaparează Oraşul Vechi sau cartierul evreiesc, Kazimierz.
E normal, deci, ca o mare parte dintre proiectele Institutului Cultural Român din Varşovia să se desfăşoare în acest oraş superb şi primitor, de care sunt legate atât de multe nume sacrosancte ale culturii poloneze, dar şi câţiva dintre cei mai cunoscuţi românişti din Polonia. Mai mult, Cracovia a fost o alegere firească pentru derularea celui mai mare proiect cultural românesc desfăşurat până acum în Polonia, Festivalul Culturii Române din 2008.
Festivalul Culturii Române 2008 – cel mai mare eveniment cultural realizat de români în Polonia
Totul a început în 2008, la mai puţin de doi ani de la înfiinţarea ICR-Varşovia. Pentru a fi pe măsura unei pieţe culturale vibrante şi sofisticate, în care evenimentele disparate, oricât de prestigioase, riscă să fie înghiţite de o ofertă copleşitoare şi puternic concurenţială, ICR, ICR-Varşovia şi Fundaţia „Perspectiva estică" au organizat, la mijlocul lunii aprilie, timp de 10 zile, un mare eveniment cultural, reunind aproape 30 de evenimente din toate domeniile creative, de la film, muzică, literatură, arte vizuale, până la spectacole de dansuri tradiţionale şi evenimente pentru copii.
Festivalul Culturii Române de la Cracovia din 2008 a fost, după toate estimările, cel mai mare eveniment de promovare culturală realizat vreodată de români în Polonia. Prin organizarea lui, ICR a intrat, de fapt, pe una dintre cele mai concurenţiale pieţe ale festivalurilor, lăsând o marcă destul de vizibilă. Succesul primei ediţii, care a atras un mare număr de spectatori şi a avut o bună reflectare în presă, a condus la decizia de a relua evenimentul, aproximativ în aceaşi perioadă, iniţiind astfel o tradiţie care să fixeze România pe harta culturală a Cracoviei.
Festivalul Culturii Române 2009 – o scenă cât un oraş
Într-un oraş care nu duce lipsă de scene prestigioase, cea mai bună scenă rămâne strada. E una din legile nescrise ale oraşelor de-o frumuseţe care îţi taie respiraţia, pentru că nimic nu poate rivaliza cu pieţele animate, cu străzile pitoreşti, cu eleganţa vechilor clădiri.
Anul trecut, Festivalul s-a desfăşurat în săli de spectacol, în săli de expoziţii şi în spaţii culturale alternative. Ediţia din acest an continuă în acelaşi spirit, profitând din plin de oferta bogată a oraşului, dar aduce şi un element de noutate, mizând pe potenţialul extraordinar al spaţiilor deschise. Astfel, jumătate dintre evenimentele principale se vor desfăşura în cele mai frecventate locuri publice ale Cracoviei. Impactul potenţial va fi unul incomparabil, iar anvergura Festivalului mai mare, chiar dacă numărul evenimentelor s-a restrâns.
Cinci evenimente formează anul acesta coloana vertebrală a Festivalului Culturii Române:
• Concertul de deschidere, susţinut de celebrul Cvartet Bălănescu în 23 aprilie, va fi găzduit de Academia Naţională de Muzică din Cracovia. Alexandru Bălănescu va relua la Cracovia cunoscutul său spectacol-omagiu dedicat Mariei Tănase. Spectacolul a dat o nouă circulaţie muzicii şi numelui marii cântăreţe în rândul unui larg auditoriu internaţional, şi a fost îndelung aplaudat anul trecut pe scena Teatrului Studio din Varşovia, de un public euforic, astfel încât revenirea în Polonia va fi cel puţin la fel de bine primită.
• Teatrul Masca va fi prezent în Piaţa Mare a Cracoviei, lângă Catedrala unde a slujit cardinalul Wojtyła, cu două dintre spectacolele sale cele mai cunoscute, „La români" şi „Statuile", în 24 şi 25 aprilie.
• În Clubul „Piękny Pies" („Câinele frumos"), seara de 24 se va prelungi alături de Dr. Teo şi DJ Bully, care vor mixa muzică românească până dimineaţa.
• În 26 aprilie, în Piaţa Mare a Oraşului Evreiesc, lângă fostele locuinţe ale evreilor lui Oskar Schindler, în cartierul cracovian cel mai monden, publicul polonez va face cunoştinţă cu amestecul exploziv de ritmuri tradiţionale, muzică electronică şi drum'n'bass cunoscut sub numele de Shukar Collective. În deschidere, pe scena înălţată la patru metri, va concerta grupul polonez Transkapela, renumit pentru proiectele sale artistice care reinterpretează în context contemporan muzică tradiţională din diverse regiuni poloneze, dar şi din Bucovina, Maramureş sau Transilvania.
• Un alt punct forte în structura Festivalului Culturii Române 2009 este seria de filme „Drumuri spre sud", care vor putea fi vizionate între 27 şi 30 aprilie la Cinematograful „Ars" din centrul Cracoviei. Graţie proiectelor anterioare ale ICR-Varşovia, majoritatea filmelor tinerilor cineaşti români au fost văzute/aplaudate/recenzate deja în Polonia, aşa că, de data aceasta, peliculele incluse în Festival vor arăta că actualul cinematograf românesc are antecendente cel puţin la fel de interesante. Cinefilii polonezi vor avea ocazia de-a înţelege mai mult despre România vizionând filmele lui Lucian Pintilie (Reconstituirea), Dan Piţa (Concurs), Alexandru Tatos (Secvenţe), Radu Gabrea (Călătoria lui Gruber).
Pe lângă evenimentele principale deja amintite, în Festival mai sunt programate evenimente de anvergură mai mică, menite să atragă un public cât mai divers, chiar dacă mai restrâns.
Un moment important, îndelung aşteptat, îl constituie lansarea oficială a Marelui dicţionar român-polon realizat de Halina Mirska-Lasota şi Joanna Porawska, una dintre cele mai importate opere filologice ale românisticii poloneze din toate timpurile, apărut cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii al ICR, care va fi prezentat publicului în 28 aprilie, la Librăria „Pod Globusem".
Un alt eveniment semnificativ, derulat la Dom Polonii în seara de 29 aprilie, va fi ceremonia de înmânare a diplomelor aniversare a 70 de ani de la Marele Refugiu polonez în România (1939-1947), acordate de Institutul Cultural Român puţinilor foşti refugiaţi aflaţi încă în viaţă, ca semn de preţuire a rolului lor de păstrători şi difuzori ai limbii şi culturii române în Polonia.
Festivalul va avea în vedere şi un grup ţintă mai puţin frecventat – copiii. Evenimentul dedicat lor se numeşte „Vampiraşii de la miezul zilei", calea spre cultura română şi România fiind în acest caz chiar jocul.
În plus, Festivalul mai include: un atelier de dansuri românesti, cursuri demonstrative de limba română, o prezentare oenologică, o conferinţă despre Constantin Noica şi cultura română şi o expoziţie de fotografie despre România făcute de tineri călători polonezi.
Un tur de forţă organizatoric
Organizatorul principal al Festivalului Culturii Române este ICR, prin ICR-Varşovia. Totuşi, un proiect de asemenea dimensiuni nu poate fi derulat solitar. Printre cei 14 parteneri ai ICR se numără Ambasada României în Polonia, Asociaţia de Prietenie Polono-Română, Fundaţia „Perspectiva estică", Fundaţia „Capella Cracoviensis", Fundaţia „Alchemia" ş.a.
Statistic, Festivalul Culturii Române înseamnă: 22 de evenimente, adică 5 evenimente mari şi 17 evenimente medii şi de mai mică anvergură, derulate în 8 zile, între 23 şi 30 aprilie, în 16 locaţii, inclusiv Piaţa Mare a Oraşului Vechi, Piaţa Mare a Oraşului Evreiesc, săli de concert, cluburi, librării foarte cunoscute; aproximativ 50 de invitaţi din România; 5 patroni media, printre care TVP Kraków, Radio Dwójka, Revista „Kino".
Programul Festivalului Culturii Române de la Cracovia
23-30 aprilie
23.04
- Deschiderea oficială a Festivalului Culturii Române: Concert al Cvartetului Bălănescu, 19,00, Sala de Concerte a Academiei Naţionale de Muzică din Cracovia (ul. Św. Tomasza 43)
24.04.
- „Statuile", spectacol al Teatrului Masca, 16,00, Piaţa Mare a Oraşului Vechi
- Conferinţa „Constantin Noica şi cultura română", susţinută de dr. Andrzej Zawadzki, 18,00, Massolit Books & Café
(ul. Felicjanek 4/2)
- „Noaptea românească a DJ-lor", cu Dr. Teo şi DJ Bully, 22,30, Clubul Piękny Pies
(ul. Sławkowska 6a)
25.04.
- Prezentare oenologică, 10,00-16,00, Clubul „Alchemia"
(ul. Estery 5)
- „Vampiraşii de la miezul zilei", program pentru copii, 11,00, Café Szafé
(ul. Felicjanek 10)
- Cursuri demonstrative de limba română, 12,00-13,00, Institutul de Limbi Străine „Hologram"
(ul. Kremerowska 10/2)
- „La români", spectacol al Teatrului Masca, 16,00, Piaţa Mare a Oraşului Vechi
26.04.
- Prezentare oenologică, 10,00-16,00, Clubul „Alchemia"
(ul. Estery 5)
- Cursuri demonstrative de limba română, 12,00-13,00 I,nstitutul de Limbi Străine „Hologram"
(ul. Kremerowska 10/2)
- Vernisajul expoziţiei de fotografie „România", 15,00, Café Les Couleurs
(ul. Estery 10)
- Concert Shukar Collective & Transkapela (în deschidere), 19,00, Piaţa Nouă din Kazimierz
27.04.
- Seria de filme „Drumuri spre Sud" – Călătoria lui Gruber (r. Radu Gabrea), 21,00, Cinematograful „Ars"
(ul. Św. Jana 6)
28.04.
- „Drumuri spre Sud" – Reconstituirea (r. Lucian Pintilie), 12,00/21,00, Cinematograful „Ars"
(ul. Św. Jana 6)
- Lansarea Marelui dicţionar român-polon, autori: Halina Mirska Lasota şi Joanna Porawska, 18,00, Librăria „Pod Globusem"
(ul. Długa 1)
29.04.
- „Drumuri spre Sud" – Secvenţe
(r. Alexandru Tatos), 12,00/21,00, Cinematograful „Ars"
(ul. Św. Jana 6)
- Ceremonia de înmânare a diplomelor „70 de ani de la Marele Refugiu Polonez în România 1939-1947", 17,00, Dom Polonii
(Rynek Główny 14, Sala Renesansowa)
30.04.
- „Drumuri spre Sud" – Concurs
(r. Dan Piţa), 12,00/21,00, Cinematograful „Ars"
(ul. Św. Jana 6)
- Atelier de dansuri populare româneşti, susţinut de Ansamblul „Iglika", 16,30, Clubul Academic „Arka"
(Al. 29 Listopada 50)
