Comunicate de presă privind Ordonanța de urgență prin care ICR trece în subordinea Senatului

Joi, 14 iunie 2012Comunicat referitor la Ordonanța de urgență prin care ICR trece în subordinea Senatului
În ședința de ieri, Guvernul USL (premier PSD) a decis prin Ordonanță de urgență trecerea ICR, de sub autoritatea simbolică a Președintelui României, în subordinea efectivă a Senatului, mai precis a Biroului permanent al Senatului. Această Ordonanță de urgență modifică Legea 356/2003, prin care se stipula că ICR funcționează sub autoritatea Președintelui României. În 2003, președinte al României era Ion Iliescu, iar Guvernul PSD (premier Adrian Năstase), care a compus și votat Legea 356, considera că funcționarea ICR sub autoritatea șefului statului constituie o garanție a autonomiei și nepolitizării ICR. Astăzi, tot un guvern PSD (condus de pupilul premierului de atunci), consideră că, dimpotrivă, funcționarea ICR sub autoritatea șefului statului constituie o politizare a Institutului.

Din două una: fie soluția PSD inițială era menită din capul locului să politizeze Institutul și acum PSD e nemulțumit că politizarea nu se mai face în sensul dorit de el, deoarece președinte nu mai este Ion Iliescu, ci Traian Băsescu; fie soluția inițială era bună, pentru că scotea efectiv Institutul de sub influența politicii, dar acum PSD dorește să renunțe la ea, deoarece vrea cu toată tăria să politizeze activitatea ICR. Dat fiind că există dovezi în minutele Consiliului de Conducere al ICR că fostul președinte ICR, Augustin Buzura, s-a putut opune cu succes unei injoncțiuni de politizare venită în 2004 din partea fostului șef al statului, Ion Iliescu, rezultă că formula inițială a Legii 356/2003 permitea autonomia politică a Institutului.

Concluzia este că Guvernul USL dorește cu atâta urgență să modifice Legea pe care singur a creat-o în 2003, deoarece știe că legal, în actuala formulă legislativă, nu poate dispune politic de ICR. Or, singura urgență care justifică această ordonanță de urgență este setea de subordonare politică cât mai rapidă a tuturor entităților care mai sunt încă autonome față de puterea USL. Drept urmare, PSD din 2012 anulează soluțiile PSD din 2003, cu argumentul că soluția din 2003 ar politiza, iar soluția de acum ar depolitiza. Vede oricine că, oricare ar fi adevărul, PSD a greșit cel puțin o dată. Însă, spre deosebire de 2003, în 2012 dorința de a politiza ICR este evidentă.

În viziunea ordonanței de urgență, conducerea ICR și Consiliul de conducere trebuie puse sub autoritatea Biroului permanent al Senatului; or, deciziile Biroului permanent al Senatului nu pot fi decât politice, reflectând echilibrul politic la zi din interiorul Biroului. În acest mod, și ICR va fi adus la politizarea nocivă care paralizează activitatea unor instituții precum CNSAS, CNA, TVR, care funcționează exact pe această schemă politică. Prin această Ordonanță de urgență, Guvernul va reuși distrugerea autonomiei ICR și aducerea acestuia în impasul endemic de funcționare, pe care societatea românească îl poate constata în cazul unor instituții precum CNSAS ori TVR.

Extraordinarul succes instituțional care este în prezent ICR cade victimă setei de putere imediate și cu orice preț a Guvernului USL, oricine se va afla în continuare la conducerea ICR. Dar adevărata victimă, cum se va vedea foarte curând, este cultura română, sunt actorii și operatorii culturali români; nu în ultimul rând, imaginea culturii noastre în lume, față de partenerii pe care conduita ICR din 2005 încoace i-a convins că se poate, că România poate fi un partener serios, creativ și, din punct de vedere instituțional, fiabil. Ei bine, Guvernul USL le va demonstra că nu se poate. Vom reveni la ce am fost, și chiar mai rău decât atât.


Duminică, 17 iunie 2012Răspuns la afirmațiile liderilor senatorilor USL în legătură cu Institutul Cultural Român
Ca urmare a comunicatului transmis de domnii senatori Ilie Sârbu și Puiu Hașotti, liderii grupurilor PSD și PNL din Senatul României, dorim să facem următoarele precizări, venind în întâmpinarea dorinței exprimate de semnatari: clarificarea „ câtorva aspecte ridicate de oamenii de bună credință“ în legătură cu Institutul Cultural Român.

În comunicat se afirmă că pentru bugetul ICR „nu s-a dat niciodată socoteală în mod clar“. Amintim că, în afară de rapoartele anuale prezentate consiliului de conducere al ICR, publicate pe site și transmise, spre informare, inclusiv membrilor comisiilor de cultură ale Parlamentului, informațiile despre proiectele derulate și finanțările aferente sunt disponibile, la zi, pe pagina de web a instituției și sunt difuzate constant către mass media. Institutul Cultural Român se supune acelorași rigori ca orice altă instituție publică în privința modului de cheltuire a fondurilor de care dispune. Anual, Curtea de Conturi a României a controlat întreaga activitate a ICR, observațiile formulate în cadrul acestor controale fiind urmate de măsuri în consecință.

Autorii comunicatului aduc ca exemplu de neregulă faptul că în 2011 s-ar fi „înființat funcții de vicepreședinți“, pentru care s-ar fi acordat „salarii importante fără să existe acoperire legală“. Funcțiile la care se face referire există în organigrama ICR încă din 2003, când președinte al Institutului era domnul academician Augustin Buzura. Actuala conducere nu a modificat nici numărul pozițiilor de vicepreședinte, nici remunerația aferentă, corespunzătoare nivelului de subsecretar de stat. Salarizarea funcțiilor respective a fost asigurată, în fiecare an, prin legea bugetului de stat. Anul trecut, în urma observațiilor formulate de Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Externe a inițiat, la cererea ICR, ordonanța de urgență 72/2011 prin care funcțiile de vicepreședinte sunt prevăzute în mod expres în legea de funcționare a ICR.

Poate cea mai stranie susținere din comunicatul senatorilor USL este că ICR ar ignora „Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor sau Uniunea Artiștilor Plastici“. Astfel, intervenția Senatului ar fi motivată de dorința „de a deschide ICR spre instituțiile de cultură legitime din România“. Amintim că din consiliul de conducere al ICR fac parte, în prezent, în conformitate cu Legea 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, șapte membri numiți de Președintele României la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori: domnul Gabriel Chifu, propus de Uniunea Scriitorilor din România; doamna Aura Corbeanu, propusă de Uniunea Teatrală din România; doamna Ana Maria Zahariade, propusă de Uniunea Arhitecţilor din România; doamna Cristiana Russu, propusă de Uniunea Artiştilor Plastici din România; domnul Constantin Pivniceru, propus de Uniunea Cineaştilor din România; domnul Ulpiu Vlad, propus de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România; domnul Grigore Arsene, propus de Asociaţia Editorilor din România. Din consiliul de conducere mai fac parte, conform legii în forma anterioră ordonanței de urgență, un membru desemnat de Preşedintele României, un membru desemnat de primul-ministru, un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, un secretar de stat desemnat de ministrul culturii şi cultelor, un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta, precum şi șapte membri numiți de Președintele României la propunerea preşedintelui Institutului (www.icr.ro/bucuresti/despre-noi/conducerea-icr/consiliul-de-conducere-al-icr.html). Calitatea de membru în consiliul de conducere al ICR nu este remunerată. Dincolo de această formulă instituțională, colaborările ICR cu instituțiile reprezentative pentru mediile culturale și artistice din România sunt nenumărate și de anvergură, atât pentru proiectele derulate în țară cât și pentru cele din străinătate. Amintim doar colaborările cu asociațiile de editori pentru organizarea reprezentării României la târguri internaționale de carte, colaborarea cu UCIN și Arhiva Națională de Film la organizarea Festivalului Filmului European, parteneriatele cu UNITER pentru Festivalul Național de Teatru, contribuția ICR la festivaluri precum TIFF, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul „Shakespeare“, spectacolele susținute de trupe de teatru din România și turneele unor muzicieni români de prestigiu pe scene importante din străinătate cu sprijinul ICR. Ne întrebăm, în aceste condiții, care sunt, în viziunea semnatarilor comunicatului, „instituțiile de cultură legitime“ din România și cine „oamenii de bună credință“ care „ridică aspecte“ și „semnalează ilegalități“ în activitatea ICR.

Acestea sunt faptele. Cât privește afirmațiile domnilor Sârbu și Hașotti, în lipsa unor probe concludente, nu pot fi interpretate decât ca declarații politice tendențioase, cu vădit caracter de dezinformare (oare poziția lor reprezintă, cu mandat, poziția politică a Senatului României?). Împotriva acestor falsificări, conducerea ICR reafirmă adevărul evident că deplina independență politică a Institutului a putut fi asigurată și până acum, cu Legea 356/2003 (care a fost propusă de un guvern PSD, votată de un parlament cu majoritate PSD și promulgată de un președinte PSD), și că OUG promulgată recent de guvernul USL nu va face decît să introducă forțat în ICR jocurile politice din Biroul permanent al Senatului. Din păcate, ne apropiem cu pași repezi de politizarea Institutului Cultural Român și de anihilarea independenței sale politice și culturale.


Luni, 18 iunie
Informăm opinia publică asupra faptului că, în cursul dimineții zilei de azi, am primit din partea liderilor grupurilor PSD și PNL din Senatul României, domnii senatori Ilie Sârbu și Puiu Hașotti, invitația de a ne prezenta, la ora 15.00, la Sediul grupului PSD din Senat. Scopul anunțat era: dezbaterea și analizarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural, care prevede trecerea Institutului Cultural Român în subordinea Biroului permanent al Senatului României.

Având în vedere că Ordonanța de Urgență a fost adoptată fără consultarea ICR și că prevederile ei au devenit deja un subiect aprins de dezbatere națională și internațională, am solicitat domnilor senatori ca presa să poată participa la discuții. Considerăm acest lucru obligatoriu nu numai din respect pentru principiul transparenței, pentru principiile democratice, ci și pentru că, în ultimele zile, Conducerea ICR și politicile culturale ale Institutului au fost supuse unui tir foarte agresiv de minciuni și dezinformări. În urma unei discuții telefonice pe care Președintele ICR, dl Horia-Roman Patapievici, a avut-o cu domnul senator Ilie Sârbu, liderul grupului PSD din Senat, acesta din urmă nu a acceptat argumentele noastre privind transparența dialogului și a refuzat accesul presei la dezbateri.
Chiar şi în aceste condiţii, rămânem deschiși dialogului, dar nu negocierilor cu uşile închise.


Marţi, 19 iunieReplică la o serie de informații eronate referitoare la Institutul Cultural Român

În contextul discuțiilor pe marginea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural, domnul senator senator Puiu Hașotti, liderul Grupului Parlamentar PNL, a făcut declarații care cuprind o serie de informații eronate.

Astfel, vorbind despre bugetul Institutului Cultural Român într-un interviu acordat postului de radio RFI România, domnia sa a afirmat că „în vreme ce salariile scădeau cu 25%, la ICR au crescut“. Această afirmație este falsă. Salariile tuturor angajaților ICR (inclusiv ale membrilor conducerii) au scăzut la fel ca salariile din întregul sistem bugetar. Domnul senator declară, în continuare: „ar trebui să știți că este vorba despre o suma extrem de mare, 10 milioane de euro, la 149 de angajați, adică jumătate din bugetul Senatului, care are peste 800 de angajați“.

Reamintim, pentru corecta informare a opiniei publice și a domnului senator, că, din bugetul ICR, doar aproximativ 25% se alocă pentru cheltuieli administrative (inclusiv salarii), circa 75% reprezentând finanțarea proiectelor derulate de ICR la nivel central și prin cele 18 institute culturale românești din străinătate. Raportul între cheltuielile administrative și fondurile alocate de ICR proiectelor s-a îmbunătățit constant în decursul mandatului actualei conduceri a ICR, ajungând la un nivel conform celor mai înalte standarde din domeniu.

În privința invitației adresate de liderii grupurilor parlamentare PSD și PNL președintelui ICR, un senator PSD a declarat, conform agenției Mediafax, că „Patapievici vroia să vină cu 20 şi ceva de persoane şi să fie presa în sală pe timpul şedinţei.“ Reproducem paragrafele relevante din răspunsul adresat de președintele ICR la invitația menționată:

„(...) În spiritul deschiderii noastre permanente la dialog, vă confirm intenția noastră de a răspunde acestei invitații. Cum chestiunea pe care o supuneți dezbaterii și analizei a stârnit deja un larg interes public, atât în plan național, cât și internațional, în virtutea dreptului la informare al cetățenilor României, consfințit, între altele, și de Articolul 31, alin. 1 și alin. 2, din Constituția României (republicată), vă solicit ca pe tot parcursul dezbaterii pe care ați inițiat-o, accesul reprezentanților presei să fie liber.
Delegația Institutului Cultural Român care va participa la această întâlnire va fi formată din dl Horia-Roman Patapievici, Președinte, dna Tania Radu, Vicepreședinte, dl Dan Croitoru, Secretar general și dl Valentin Săndulescu, Secretar general adjunct.“

Prin urmare, afirmația că președintele ICR ar fi cerut să fie însoțit la întâlnirea de la Senat de „20 şi ceva de persoane“ nu are, nici ea, nicio bază reală.

Institutul Cultural Român