Dată: Joi, 6 noiembrie 2025, între orele 10:00-12:00.
Loc: Sala de conferințe a ICR Paris, 1 rue de l’Exposition, 75007.
Joi, 6 noiembrie 2025, Universitatea Dunărea de Jos Galați în parteneriat cu ICR Paris organizează colocviul „Gândire critică, comunicare și memorie: întâlniri culturale româno-franceze”, în sala de conferințe a ICR Paris, 1 rue de l’Exposition, 75007, între orele 10:00-12:00.
Colocviul abordează teme de actualitate referitoare la transformările sociale și la provocările contemporane, analizate dintr-o dublă perspectivă, românească și franceză. Printre profesorii invitați îi amintim pe: Nicolas Pélissier (Université de Nice Sophia Antipolis), Alexandre Eyries (Université Catholique d’Ouest), Pascal Lardellier (Université de Bourgogne Franche-Comté), Samuel Mayol (École de Commerce de Paris), Carmen Andrei (UDJG) și Nicoleta Dima Oustric (UDJG).
Intrarea liberă. Înscriere obligatorie: institut.roumain@gmail.com
Program
1. Nicolas Pélissier, Identitatea românească între granițele imaginare,
Identitatea României este mai des imaginată decât cunoscută. Aflată între Est și Vest, această țară pendulează între oportunități și capcane, cu o identitate de frontieră care este în același timp un atu și o vulnerabilitate. Războiul din Ucraina și implicarea Rusiei în Republica Moldova readuc în discuție problematica geopolitică a unei Europe Centrale aflate în criză. România devine sau re-devine, astfel, o zonă strategică în Europa.
2. Pascal Lardellier, Ritualuri sociale în era ecranelor,
S-ar putea crede că nu există nicio legătură între dimensiunea digitală și lumea ritualurilor. Pe de o parte, avem tehnologia, algoritmii, absența fizică a celuilalt, mediatizarea relațiilor prin texte, imagini sau fotografii. Pe de altă parte, lumea simbolurilor, a relațiilor regizate teatral, desfășurate într-un cadru bine stabilit al „parantezei rituale”.
3. Alexandre Eyries, Priviri încrucișate asupra comunicării politice în Franța și România,
Prezentarea propune o analiză comparată a strategiilor, discursurilor și practicilor de comunicare politică în Franța și România. Se va evidenția modul în care actorii politici (partide, lideri, instituții) își construiesc imaginea publică în medii în continuă transformare. În Franța, comunicarea politică este dominată de personalizarea puterii, profesionalizarea campaniilor și mediatizarea excesivă. În România, aceasta funcționează într-un cadru democratic recent (35 de ani), în care legitimitatea se clădește și prin utilizarea eficientă a mediilor digitale.
4. Samuel Mayol, Este laicitatea un concept universal?
Laicitatea, ca principiu constituțional francez, garantează libertatea de conștiință și egalitatea în fața legii, indiferent de credințele religioase. Totuși, acest principiu este din ce în ce mai contestat sau chiar amenințat. Prezentarea abordează multiplele fațete ale laicității, în diferite contexte ale vieții publice și private (educație, sănătate, mass-media, sport, întreprinderi etc.), oferind o reflecție asupra acestui pilon al societății franceze.
5. Carmen Andrei și Nicoleta Dima Oustric, Voci feminine din diaspora românească: Anna de Noailles și Marthe Bibesco
Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX marchează apariția la Paris a unor scriitoare precum Marthe Bibesco, Anna de Noailles, Hélène Vacaresco sau Iulia Hașdeu, care au devenit voci fondatoare feminine ale francofoniei în România. Prezentarea explorează parcursurile literare ale Annei de Noailles și Marthei Bibesco ca reprezentante ale elitei intelectuale românești, apropiate de cercurile politice și aristocratice ale Parisului ante și interbelic.
