Dragi cititori,
Din aprilie și până în octombrie vă invităm la o paradă
săptămânală a celor mai noi cărți românești, traduse în Polonia. Pe scena
intitulată „Cartea săptămânii” vor urca pe rând, o dată la șapte zile, vedetele
sezonului, proaspete și pline de vervă, însoțite de garderoba special pregătită
pentru show.
În acest an, în sezonul primăvară-toamnă se poartă
cărțile românești! Lungi, scurte, vesele sau mai puțin, serioase, visătoare,
colorate, monocrome – combinațiile sunt nesfârșite, iar libertatea abolută!
Spectacolul literar a început!
DOMNUL K. ELIBERAT
Autor: Matei Vișniec
Versiunea românească: Editura Polirom, Iași, 2015
Versiunea poloneză: Editura Universitas, Cracovia, noiembrie
2019
Seria „Rumunia dzisiaj/România astăzi”, readctor: Jakub Kornhauser
Traducerea în
limba polonă: Joanna Kornaś-Warwas
Condamnat cândva pentru o vină obscură, închis de ani buni într-un penitenciar cu misterioase ramificații subterane, unde se dovedește a fi un deținut răbdător și conștiincios, Kosef J. se trezește într-o dimineață eliberat. Fără să-și fi dorit. Fără să i se spună de ce.Fără să i se explice măcar ce presupune „a fi liber”. În așteptarea întâlnirii (amânate sine die) cu directorul închisorii, domnul K. descoperă cu stupoare împrejurimile coloniei. Parcurgând, odată cu „privilegiatul” personaj, serii concentrice de lumi kafkiene, cititorul acestui roman s-ar putea simți, deloc paradoxal, la el acasă...
Am
reușit să vă stârnim curiozitatea?
Vă invităm la lectura unui fragment din
carte:
„Într-o bună dimineaţă Kosef J. fu eliberat. Mai
întîi zăngăniră lanţurile de la cele două lacăte care ferecau liftul. Apoi se
deschiseră uşile de la capătul coridorului. În sfîrşit, se auziră cîteva
înjurături şi imediat scîrţîitul căruciorului pe care se aduceau tăvile cu
micul dejun. Abia cînd cei doi bătrîni gardieni trecură pe lîngă celula lui
Kosef J. fără să se oprească, acesta din urmă îşi dădu seama că se întîmpla
ceva ciudat.
În primele momente Kosef J. rămase
profund încurcat şi chiar cumva jignit. Era pentru prima dată cînd Franz Hoss
şi adjunctul său, Fabius, treceau pe lîngă celula sa ca şi cum el, Kosef J.,
n-ar fi existat înăuntru. Obloanele de la ferestruicile pe unde se strecura
mîncarea continuară să se ridice ca de obicei, toate celelalte zgomote familiare
punctau, în ritmul lor obişnuit, ritualul precis al micului dejun. Bătrînul
Franz Hoss nu contenea să urle...” [citește mai departe aici]
Matei Vișniec
Poet, dramaturg, romancier,
jurnalist, s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în nordul României. A
debutat cu poezie în 1972 în revista Luceafărul. Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut
studii de filozofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de
Luni, condus de criticul Nicolae Manolescu. Cîştigător al Concursului Editurii
Albatros în 1980, debutează cu volumul de versuri La noapte va ninge. A publicat poezie, romane, eseuri, piese
de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa, iar din 1990 este jurnalist la Radio
France Internationale. După căderea comunismului, în 1989, şi-a desfăşurat
activitatea între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între
Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse şi jucate în peste 30 de ţări. A primit
numeroase distincţii, începînd cu Premiul pentru poezie al Uniunii
Scriitorilor, în 1984, pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. A obţinut printre altele: Premiul Academiei în 1998
şi Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate în
2015. În Franţa i-a fost decernat de mai multe ori Premiul Presei la Festivalul
Internaţional de Teatru de la Avignon. În 2009, Societatea Autorilor şi
Compozitorilor Dramatici (SACD) îi acordă Premiul European, iar în 2016,
romanul Negustorul de începuturi
de roman primeşte Premiul Jean-Monnet pentru literatură europeană.
Joanna Kornaś-Warwas (traducătoarea
cărții în limba polonă)
Traducătoarea în limba
polonă a celor mai apreciați scriitori români, printre ei Max Blecher, Mircea
Cărtărescu, Dan Lungu, Matei Vișniec, Varujan Vosganian. În 2016 a primit
Premiul pentru traducere „Poetul European al Libertății 2016” pentru versiunea
poloneză a volumului Anei Blandiana, Patria
mea A4, și Premiul Literar al Europei Centrale „Angelus” pentru traducerea Cărții
șoaptelor, de Varujan Vosganian. În 2017 a fost laureata Premiului pentru
Traducere al revistei cultural-literare „Observator cultural”. În anul 2018 a
fost nominalizată, alături de Jakub Kornhauser, la Premiul pentru traducere
„Poetul European al Libertății” pentru traducerea volumului Falsul Dimitrie,
de Dumitru Crudu.
Ce scriu pasionații lecturilor despre Domnul K. eliberat:
„Acest roman este un exercițiu
de concentrare (asupra esențialului) și de condensare (a necesarului).
Franz Kafka este patronul romanului – cu claritate, Kosef J.
(domnul K din titlu) este fratele metagramic al lui Iosif K din Procesul.
Concepția Domnului K. eliberat se bazează pe un
paradox. Punctul de plecare al narațiunii este inversat. Punctul de plecare
(ieșire), exact, pentru că eroul nu este arestat, ca la Kafka, ci eliberat.
Analogic este statutul său din roman, căci libertatea devine pentru el aceeași
povară ca pierderea ei, inevitabilul eșecului îi guvernează fiecare mișcare,
iar lipsa posibilității depășirii obstacolelor vizibile și invizibile se
armonizează în mod identic cu convenția visului. Desigur, acest tip de
proceduri ne aduc în minte sindromul păsării închise în colivie, care după
părăsirea ei nu știe să trăiască în libertate și revine la locul care i-a fost
sortit. Sortit, totuși nu numai în sensul destinului, ci și ca loc existențial,
direcție de acțiune, punct ultim în care ar trebui să ajungem […].
Kosef J. nu reușește să se regăsească în libertate nu pentru
că ea reprezintă o zonă străină, neprietenoasă, lipsită de puncte naturale de
referință și ordine logică. Într-o scenă reprezentativă, eroul merge de jur
împrejurul zidurilor care par să nu se termine niciodată, să sfideze fizica și
geografia. Dar se întâmplă așa și din cauza falsului existent în înțelegerea
libertății. Este adevărat că Kosef J, prin decizia unei instituții – mai
degrabă a Instituției – este eliberat, dar asta nu înseamnă că își recapătă
într-adevăr libertatea (personală, spirituală, intelectuală). Și aici par
extrem de clare referințele la o anumită situație geopolitică. Așa cum explică
autorul însuși în introducerea cărții, ea a luat ființă în ritmul căderii
comunismului și creării unei noi ordini capitaliste, liberale. Ar fi așadar o
proiecție a pericolelor ideologiei care își ia drept stindard libertatea,
libertățile civice și drepturile omului. Oare în vremea serviciilor și
corporațiilor care controlează corespondența, a dronelor care ne urmăresc la
fiecare pas, a rețelelor globale și cipurilor fixate în organism suntem cu
adevărat independenți? Sigur că nu. Dar cel puțin dorim să ne simțim
independenți?”
[Jakub Kornhauser, autorul postfeței cărții]
Vă recomandăm materialul video cu participarea scriitorului Matei Vișniec, pregătit special pentru cititorii polonezi.
Vă invităm pe pagina editurii Universitas
a editurii Polirom (pentru varianta originală a cărții, în
limba română)
și pe pagina de FB a
Institutului Cultural Român de la Varșovia
