„Spațiul public are un sens filozofic și unul arhitectural, iar întâmplarea face ca eu să lucrez cu amândouă”, a afirmat prof. univ. dr. Augustin Ioan în cadrul celei mai recente ediții a seriei Cafeneaua online, derulată de ICR Tel Aviv și desfășurată în data de 7 mai, prin live streaming pecanalul oficial de YouTube al Institutului Cultural Român de la Tel Aviv.
În cadrul unei discuții intitulate „Spațiul public și privat, în contextul izolării”, alături de directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, invitatul român a încercat să ofere o definiție generală a spațiului public și privat, alături de o privire de ansamblu asupra felului în care societatea și omul, în particular, interacționează și se raportează la aceste elemente, în condițiile restricțiilor actuale impuse de situația globală.
Parafrazându-l pe psihoanalistul francez Jacques Lacan, prof. Ioan a oferit o definiție a spațiului privat conform căreia „de îndată ce îmi dau seama că eu sunt privit de altcineva, între noi se crează ceea ce se cheamă spațiul public”. Acesta este un loc „în care ne ducem pentru a ne spune opiniile, pentru a negocia schimburi de bunuri, inclusiv de bunuri simbolice, și unde se iau deciziile care ne afectează soarta”. Printre exemplele oferite, de astfel de spații publice, se află, de-a lungul istoriei, agora, forumul, piețele urbane. Din perspectivă literară, poiana lui Iocan din „Moromeții” lui Marin Preda este un astfel de loc „unde ne ducem să participăm la soarta noastră și să o aflăm”.
Despre comparația public-privat, prof. Augustin Ioan a subliniat că „rolul spațiului privat nu este opus celui public, ci se construiește pe seama spațiului public – noi construim așezări agregate împrejurul unuia sau mai multor spații publice”.
Printre subiectele menționate în discuția online s-a numărat și metafora privitului, prin care „spațiul public este un loc în care mă duc deliberat spre a privi nestingherit de jur împrejur și a mă lăsa privit”. În același timp, în relaționarea la spațiul privat, de unde „văd, controlez de jur împrejur vizual, dar în același timp controlez cât din mine se lasă expus privirii celorlalți”, intervine proxenica, știința vecinătăților”. Expunerea în spațiul public este conotată cultural, fapt dovedit de „diferențele între modul în care ne expunem din interiorul spațiului nostru privat”, astfel de diferențe sunt vizibile între viziunea din Occident, unde spațiul privat se orientează către spațiul public, în timp ce în Orient, „spațiul privat al locuinței se întoarce înspre el însuși, înspre interior”.
Din punct de vedere arhitectural, relația dintre spațiul public și cel privat este reflectată și în construcția clădirilor urbane, unde „parterul urban al unei așezări a unui oraș trebuie să fie spațiu public, accesibil oricui dorește să intre în el”.
În condițiile actuale de limitare a mișcării și de concentrare a activității zilnice în spațiul privat, se dezvoltă noi concepte de design, adaptate perioadei prezente, precum un nou tip de mobilier de balcon proiectat de Michael Hilgers, și se modifică multe dintre proprietățile locuințelor proiectate în viitor, care vor include „un spațiu de lucru de acasă, dar separat de casă”.
Pentru spațiul public, au apărut noi proiecte de parcuri, adaptate condițiilor actuale, „proiecte de grădini post Corona, mai degrabă de tip labirint, care facilitează menținerea distanței”.
Vorbind despre avantajele predării online, prof. Augustin Ioan a afirmat că „deși se pierde senzația de personal, specifică predării în clasă, se câștigă senzația de mediatețe, se pot stabili legături pe loc […] iar (predarea online) este un teritoriu necartat, în care înaintăm cu precauție, cu mici probleme tehnice, dar care cu siguranță va fi folosit în continuare, datorită multiplelor resurselor ce trebuie exploatate”.
În ceea ce privește libertatea de expresie pe plan arhitectural care, într-o eră post Corona, va fi într-o anumită măsură dictată de grija pentru sănătatea și securitatea publică, prof. Ioan a menționat schimbarea regulamentelor de proiectare, cât și o adaptare a modei la noile realități, ce va include atât materiale „inteligente”, precum și revenirea la anumite tendințe din trecut care impun o anumită distanțare socială.
Discutând despre apariția noilor mijloace digitale, precum mașinile de proiectare care folosesc big data și care au cantități considerabile de informații, cu ajutorul cărora încep să se optimizeze noi modele de clădiri, profesorul a ținut să sublinieze că acest lucru „nu a existat până acum în istoria arhitecturii, dând naștere la un imaginar complet nou”.
La finalul întâlnirii, prof. Augustin Ioan a răspuns numeroaselor întrebări venite din partea publicului și a vorbit și despre interferența dintre spațiul public și cel public, care se va amplifica în viitorul apropiat, cum este cazul aeroporturilor, spațiu eminamente public dar care a inclus locuri de dormit, tipice până de curând spațiului privat. O paralelă între arhitectura orașelor București și Tel Aviv, care comportă unele elemente comune de arhitectură Bauhaus, a constituit un alt punct de discuție.
Înregistrarea integrală a evenimentului poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=3-y8_0V_fTk
Augustin Ioan este arhitect, poet și prof. univ. dr. la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Cu studii postuniversitare, burse de studii și cercetare la Universitatea Oxford și Universitatea Cincinnati (Ohio, SUA), la Veneția și Budapesta, cu un doctorat în istoria arhitecturii și în filosofia culturii, Augustin Ioan este cunoscut publicul mai ales datorită proiectării Catedralei Arhiepiscopale și Regale cu necropolă de la Curtea de Argeș, a cărei construcție a fost finalizată în 2016. A susținut numeroase conferințe și prelegeri în țară și în străinătate și a publicat numeroase studii pe tema arhitecturii sacre contemporane și a istoriei arhitecturii europene din secolul al XX-lea. Este autorul mai multor lucrări dedicate spaţiului sacru şi arhitecturii religioase.
Seria de evenimente via internet a ICR Tel Aviv, „Cafeneaua online”, o continuare a consacratului proiect al ICR Tel Aviv, intitulat „Cafeneaua Românească”, a fost inaugurată în data de 26 martie. Alte evenimente în sistem „live streaming” din cadrul aceleași serii urmează să fie organizate în curând: conferințe, mese rotunde, discuții la care vor fi invitate personalități, specialiști din diverse domenii. ICR Tel Aviv va continua, în acest mod, seria tradițională de evenimente „Cafeneaua Românească”, un concept cultural în care vocea publicului joacă un rol principal.
