Bunica Martinei de Béhague a cumpărat terenul pe care se află în prezent ambasada în 1863. Aceasta i-a cerut lui Gabriele Hipolyte Alexandre Destailleur 1822-1893) restauratorul palatelor Courances şi Vaux-le-Vicomte să construiască aici un hotel în stil Ludovic al XV pentru a fi în concordanta cu colecţiile secolului XIII pe care urma să le adapostească. Arhitectul, de renume internaţional, fiind în legătură cu familia imperială şi lucrând în special pentru Rothschild de Vienne, avea o colecţie impresionantă de desene arhitecturale şi ornamentale. Această cunoaştere îi permitea să se inspire pentru operele sale din decorurile antice. Avea, de asemenea, obiceiul de a reutiliza lambriurile vechi şi elemente de decor scoase pe piaţă în perioada reconstrucţiei Haussmanniene. Clădirea, numită Grand Hôtel, a fost construită pentru Victoire-Félice de Béhague şi fiul său. Ea a fost realizată între anii 1866-1867 si se remarca în special datorită folosirii lambriurilor. Clădirea a fost construită în paralel cu bulevardul (nr 24) de care era legată printru-un vestibul din sticlă. Un Petit Hôtel, destinat lui Octave de Béhague, a fost construit ulterior pentru o sumă de mai bine de 400 000 franci. Mai multe lambriuri din colecţia sa au fost instalate aici în 1868. Începând cu 1893, Martine de Béarne i-a cerut lui Walter-Andre Destailleur (1867-1940), fiul precedentului, să efectueze o serie de lucrări de restrucutrare a palatului. Le Grand Hôtel a fost demolat, precum si clădirile anexe, care ocupau o parte din spaţiul pe care se află clădirea actuală. O serie de elemente au fost însă integrate în noul edificiu, precum scara din lemn din imaginea alaturată şi valoroasa Bibliotecă Ovală. Pentru aceastea două, vechiurile lambriuri au fost reutilizate. Marea scară din lemn armonizează diferite balustrade stil secolul XVIII din nordul Europei. Aceasta duce la apartamentele contesei care amenajase şi un ascensor. Pentru mai multe informatii, accesati: paris.mae.ro/index.php Pentru vizita, va asteptam cu placere!
