- 8 December 2025
- Štítky ICR ICR Budapesta Revolutia 1989
La 36 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, Institutul Cultural Român de la Budapesta găzduiește, în perioada 9-31 decembrie 2025, proiectul expozițional documentar „Revoluția '89: Frecvența 36 / Perspective și Fragmente”, care explorează Revoluția prin trei forme de mărturie distincte: vizuală, auditivă și performativă. Proiectul își propune să depășească cadrul comemorării convenționale, oferind publicului o imersiune directă în emoția acelor zile decisive. Evenimentul de deschidere va avea loc marți, 9 decembrie 2025, de la ora 17:00, în Galeria ICR Budapesta.
Expoziția „IMAGINE. SUNET. ’89“, curatoriată de Mădălin Mărienuț – prezent la vernisaj – funcționează ca un fundal vizual și auditiv, recreând atmosfera: de la vuietul mulțimii la tăcerea apăsătoare, de la imagini-simbol la instantanee uitate. Aceasta reprezintă materia primă a memoriei. Un alt segment îl reprezintă un act de recuperare istorică prin prezentarea înregistrărilor Annei Lengyel, jurnalistă la Radioul Național Ungar în 1989, și ea prezentă la vernisajul din 9 decembrie. Vocea sa este cea a martorului extern, a observatorului avizat care a transmis lumii pulsul evenimentelor în timp real. Actorul Remusz Szicksai va susține o lectură performativă în limba maghiară din volumul Un diplomat român la Budapesta de George Albuț. Performance-ul va fi acompaniat sonor de reportajele originale ale jurnalistei Anna Lengyel, transformând spectatorii în participanți activi la actul de rememorare.
Caracterul performativ al proiectului este construit în jurul istoriei locului unde se desfășoară evenimentul, respectiv în strada Izso nr. 5, actualmente adresa sediului ICR Budapesta. În 1989, pe această stradă se aflau ambasadele României și Republicii Federale Germane. Tot aici locuia jurnalista Anna Lengyel, care a transmis timp de luni de zile despre drama refugiaților est-germani care săreau gardul Ambasadei RFG pentru a cere azil și, ulterior, despre protestele din fața Ambasadei României împotriva dictaturii lui Ceaușescu.
Pe durata evenimentului, grădina și clădirea ICR Budapesta redevin, simbolic, spațiul recuceririi libertății. Proiectul propus nu caută să ofere răspunsuri definitive, ci să deschidă un spațiu pentru întrebări esențiale: Cum se construiește memoria colectivă și cum putem rămâne martori vigilenți ai prezentului, ascultând pe frecvența corectă lecțiile trecutului?
Inițiat și fondat de fotograful și lectorul universitar Mădălin Mărienuț, proiectul „IMAGINE. SUNET. ’89” se derulează anual din 2020 și valorifică patrimoniul material și imaterial al Revoluției. Ediția din acest an, a șasea, finanțată de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, pune un accent inovator pe accesibilizarea culturală (descrieri narative, limbaj simplificat, interpretare mimico-gestuală).
Expoziția de la sediul ICR Budapesta reunește lucrări semnate de Constantin Duma – martor ocular al evenimentelor din 1989, ale cărui fotografii constituie repere în arta documentară postcomunistă, Andrei Pandele – arhitect și fotograf, voce emblematică a disidenței urbane, Gabi Stamate (1958-2020) – prezent cu o serie de fotografii documentare realizate pe 21 decembrie 1989 la București (zona Bd. Magheru), lucrări din colecția Mihai Zgondoiu, Anika Șandor – artistă emergentă care explorează participativ memoria comunismului, Carlos Permuy – fotograf spaniol ce aduce o dimensiune transnațională asupra memoriei, Camil Mihăescu – fotograf și artist vizual, profesor universitar (UVT), specializat în tehnici de fotografie alternativă și intervenții critice asupra arhivelor istorice, Andreea Palade-Flondor – conf. dr. și artistă vizuală preocupată de medierea artistică și formarea tinerilor în contexte post-socialiste.
Mădălin Mărienuț este fotograf și cadru didactic la Facultatea de Arte și Design Timișoara. Este implicat activ în comunitatea culturală prin proiecte educaționale dedicate tinerilor și prin curatoriatul unor expoziții internaționale (autori precum David Diaz, Roman Franc, Misha Keskenovic). De asemenea, este membru în jurii ale unor competiții naționale de prestigiu.
Titlul proiectului este o declarație de intenție: „Frecvența 36” vorbește despre ecoul pe care Revoluția îl are încă în conștiința colectivă după mai bine de trei decenii, dar și despre rolul crucial al undelor radio în transmiterea informației și a speranței într-o epocă a cenzurii. 36 era lungimea de undă în metri pe care Radio Europa Liberă emitea în limba română pe unde scurte în anii ’80. Mai exact, frecvența era 8.175 MHz (uneori 8.180 MHz), care în sistemul undelor scurte se numea banda de 36 de metri. Românii spuneau simplu „pe 36“ sau „ascult România Liberă pe 36“. Europa Liberă schimba frecvențele în fiecare sezon și folosea mai multe simultan ca să evite bruiajul Securității, dar 36 a rămas în memoria colectivă pentru că exact în săptămâna 17-25 decembrie 1989 a fost frecvența pe care se auzea cel mai bine și pe care s-au transmis știrile despre masacrul de la Timișoara, fuga lui Ceaușescu etc.
Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.
