Profesorii şi
coordonatorii celei de-a 25-a ediţii a Şcolii de Vară de Limba Română de la
Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie, spun
că programul este o ocazie excelentă pentru străini de a aprofunda limba
română, de a cunoaşte cultura şi civilizaţia românească, de a lega prietenii,
pentru că le dă ocazia de a interacţiona.
Metoda de predare din cadrul acestui proiect este aceeaşi cu cea abordată la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, instituţie cu care ICR colaborează anul acesta (metodă care se bazează în totalitate pe principiile aplicate cu studenţii străini de la catedra Departamentului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie românească a UBB.
Diana Maria Roman, asistent de cercetare ştiinţifică la Institutul „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca şi colaborator al Departamentului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), se află la prima colaborare cu Institutul Cultural Român. „Este o diferenţă semnificativă între studenţii UBB şi cursanţii Şcolii de Vară”, spune Diana Roman. „Orizontul de cunoaştere al celor care vin la Şcoala de Vară este explicabil. Interesul poate fi similar cu cel al studenţilor, care sunt şi ei motivaţi, însă uşurinţa cu care noi relaţionăm aici este puţin diferită. Pentru mine a fost mult mai uşor datorită vârstei şi experienţei lor”, a explicat profesoara care le predă elevilor de la grupa Intermediari.
Evoluţia celor care studiază timp de patru săptămâni limba română la Braşov este semnificativă. „Sunt câţiva la care am observat o îmbunătăţire consistentă, atât în ceea ce priveşte vocabularul, cât şi gramatica”, iar dificultăţile participanţilor în ceea ce priveşte studiul limbii române sunt „la nivel de formă, şi nu de conţinut”, mai spune profesoara.
Străinii au mărturisit că cele mai multe probleme în învăţarea limbii române le întâmpină la studierea cazurilor, pronumelor şi la pluralul substantivelor.
„Problema acuzativului, dar şi a dativului, apare atunci când intervin pronumele, personale, formele accentuate, neaccentuate, care dublează referendul, mă refer la substantiv: „Am văzut-o pe Maria”, „Îi dau băiatului”. Probabil că din cauza apariţiei acestor pronume sunt problematice”, explică .
Cristina Bocoş, care predă la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”, este tot la prima colaborare cu ICR.
Despre cei trei elevi începători cu care lucrează, profesoara a spus: „Maud Pechenetlocuieşte de 10 luni la Braşov cu familia şi doreşte să vorbească mai bine limba română pentru că cei doi copii ai ei vin de la gradiniţă cu expresii noi şi nu-i mai poate înţelege, aşadar vrea să avanseze foarte repede; Van Lil Philippe este jurnalist belgian, şi a venit împreună cu soţia, care este româncă, la Bucureşti, şi doreşte să poată să facă reportaje şi în limba română despre situaţia politică şi economică a României. El a studiat doi ani înainte, dar nu după o metodă foarte structurată. Maya Filipas s-a născut în Israel, are tată român, medic, care a decis în această vară că se va întoarce la Botoşani, iar ea va începe şcoala în limba română”.
Cristina Bocaş spune că şi elevilor ei li se pare dificil pluralul substantivelor. Pe străinii care vor să înveţe limba română profesoara îi încurajează, sfâtuindu-i să nu renunţe: „I-aş încuraja pentru că nu este o limbă uşor de învăţat, dar cred că merită din multe puncte de vedere. Începutul este foarte greu, dar să nu se descurajeze. Dacă reuşesc să treacă de primul nivel, A1, sunt aproape convinsă că vor asimila limba”.
Ana Maria Radu, asistent universitar la Departamentul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie românească a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, spune că modalitatea prin care ICR a ales să organizeze Şcoala de Vară este în beneficiul participanţilor.
„Programul este excelent pentru că este o ocazie pentru cursanţi să interacţioneze mai mult, să fie tot timpul împreună. Datorită faptului că noi am venit de la Cluj şi locuim în acelaşi loc cu ei este o ocazie nemaipomenită să ne cunoaştem mai bine. Ei profită, în sensul bun, că suntem la masă împreună, că mergem în excursii, putem să le răspundem la întrebări, să vorbim cu ei tot timpul, iar ei sunt oameni minunaţi. Este un câştig dublu”, a precizat Ana Maria Radu.
Participanţii la Şcoala de Vară au ales să înveţe româna din motive diferite.
„Unii lucrează cu limba română, sunt interpreţi, o cursantă predă limba română, alţii învaţă din motive personale sau pentru că este o pasiune. Eu am acum şansa să lucrez cu Avansaţi. În general, întâlnim mai puţin avansaţi pe parcursul unui an universitar, aşa că Şcoala de Vară reprezintă o ocazie excelentă să lucrăm cu ei”, spune asistentul universitar.
Cu cei avansaţi lucrează la nuanţele limbii, expresii, pe tipuri de graiuri sau dialecte. „Au acumulat mult vocabular, expresii, aici se vede progresul. Ei încearcă să folosească tot felul de expresii, proverbe, şi au tot felul de „obsesii” acum: „a trage un pui de somn”, „a lua o duşcă”. Îmi place să spun că sunt ca nişte bureţi, absorb orice. Mulţi vor să revină la Şcoala de Vară pentru că este o satisfacţie pentru ei să studieze o limbă specială”, a afirmat Ana Maria Radu.
În cadrul workshopului de teatru de la Şcoala de Vară, Marius Cisar, directorul Centrului Cultural Reduta din Braşov, se află la a şaptea colaborare cu ICR.
„Misiunea noastră aici este să îi învăţăm limba română, şi cred că este o cale facilă de a învăţa prin emoţie, prin teatru, dincolo de cuvintele pe care le descoperă. Există acest limbaj melodios teatral şi expresii pe care ei le captează altfel, exprimându-se prin joc”, mai spune Marius Cisar.
„De-a lungul anilor, au existat şi elevi care au venit la mai multe ediţii şi care au revenit la atelierul de teatru. De fiecare dată am pus în scenă, împreună cu ei, un spectacol. Am ales texte în special ale unor autori români: Marin Sorescu, I.L. Caragiale, Eugen Ionesco, Matei Vişniec. De altfel, anul acesta lucrăm pe un text de-al lui Vişniec, mai puţin cunoscut, „Omul din care a fost extras răul”, o ficţiune jurnalistică, o parabolă politică foarte bine ancorată în realitatea noastră, pe care şi elevii o percep şi se amuză”, explică directorul, care asigură că elevii „au învăţat cuvinte şi expresii noi pentru că inteligenţa emoţională pe care o folosesc aici va fixa în timp acele cuvinte şi vor rămâne cu un alt mecanism de învăţare a limbii române”.
Desfăşurată anul acesta între 2 şi 27 iulie, Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română (60 de ore), în program mai sunt incluse ateliere de creație (Jurnalism şi publicitate, Gastronomie, Actorie), cursuri de cultură şi civilizaţie românească (de două ori pe săptămână), proiecții de filme (o dată pe săptămână au loc vizionări de filme românești ale celor mai buni cineaşti ai momentului sau filme devenite clasice), precum și un program de documentare culturală.
Programul este organizat în parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean de Istorie şi Centrul Cultural Reduta din Braşov.