Arte

Nicolae Iorga - Adevărul asupra trecutului şi prezentului Basarabiei (1914-1940), 2008, 280 p.

Cartea de faţă reuneşte diferite tipuri de lucrări ale marelui istoric romîn: note zilnice, broşuri, conferinţe, capitole sau fragmente de cărţi de sine stătătoare care gravitează, cu toatele, în jurul unui subiect extrem de sensibil pentru N. Iorga: Basarabia

*** - George Ciorănescu şi exilul romînesc (Documente din arhiva Fundaţiei Regale Universitare "Carol I"), 2007, 504 p.

Această lucrare are la bază documentele, atîtea cîte au putut fi recuperate, aparţinînd Fundaţiei Regale Universitare Carol I, instituţie recunoscută şi apreciată în lumea exilului romînesc. Cea mai mare parte a volumului este ocupată de corespondenţa dintre

Vasile Pârvan - Scrisori inedite/Lettere inedite, 2007, 116 p.

Ediţie şi note de Ion Bulei. Vasile Pârvan se numără printre intelectualii creatori de instituţii, iar scrisorile din acest volum, scrise în perioada directoratului său la Şcoala Română de la Roma, dovedesc ataşamentul marelui cărturar faţă de valorile

Eugen Suciu (coordonator), Ioan Buduca (autor texte) - Mircia Dumitrescu - gravură, ilustraţii, desen, sculptură (album), 2008, 290 p.

Gravură / Ilustrație / Desen / Sculptură Ediție în limbile română, engleză, germană, franceză Coordonatori: Eugen Suciu, Mariana Avanu Viziune grafică: Mircia Dumitrescu Texte de Nichita Stănescu, Ioan Buduca Traducere în limba engleză: Rodica Brătulescu,

Simona Corlan-Ioan (coordonator) - Negru pe alb - memorii, istorii, identităţi în Africa francofonă / Noir sur blanc. Etudes, histoires, identites dans l'Afrique francophone, 2006, 320 p.

Volumul de faţă se vrea o demonstraţie despre drumul istoriei ca parte a memoriei colective, trecând apoi la memorii ca obiect al istoriilor; el mărturiseşte despre cum se nasc locurile memoriei, dă seama despre eroii istoriilor, revigorând puternice controverse

Mihai Zamfir - Jurnal indirect. Scrisori portugheze, 2006, 264 p.

Zilele vieţii noastre seamănă în general una cu alta, deşi până la urmă fiecare rămâne unică: altfel n-ar exista specia Jurnalului. Sub semnul consemnării atente, dar tot indirecte, a scurgerii timpului, paginile de faţă le continuă pe cele intitulate Jurnal

Emil Ivănescu - Artistul şi moartea, 2006, 370 p.

Volumul cuprinde o parte din scrierile lui Emil Ivănescu: două piese de teatru, Dialogii psihopatului, Artistul şi moartea; Jurnalul; Note dintr-un carnet, un alt jurnal, intim, şi unul scris în limba franceză, câteva proze şi corespondenţa, totul ordonat pe genuri

Paul Willems - Acvalonia, 2006, 72 p.

Paul Willems (1912-1997) a fost unul dintre ultimii mari scriitori flamanzi care au ales limba franceză. Este autorul mai multor romane şi al al unei foarte importante opere dramatice, începute în 1948, care i-au adus recunoaşterea internaţională. Universul lui, impregnat

Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob, Speranţa Rădulescu - Din răsputeri. Glasuri şi cetere din Ţara Oaşului, 2006

Cartea este consacrată muzicii unei mici populaţii din nordul României: o muzică derutantă pentru auzul occidental, executată cu o vioară ţipătoare sau cântată în forţă în registrul supra-acut, cu o structură motivică şi o formă nedeterminată care l-a

Pascale Le Thorel-Daviot - Picasso. Portret în timp, 2007, 354 p.

Indubitabil, Picasso este artistul care a influenţat cel mai mult secolul al XX-lea şi care, în zilele noastre, este considerat drept una dintre personalităţile de excepţie ale istoriei artelor. De aceea mi s-a părut util ca - referindu-mă pentru fiecare perioadă

Victor Hugo - Balade şi alte poezii, 2006, 116 p.

Preambul, traducere şi glose de Şerban Foarţă. Imaginea unui Victor Hugo mult prea retoric şi pletoric, prea-inspirat (şi, pe alocuri expirat), e dezminţită, ca aici, de scrierile lui minore, în care ceea ce primează este savoarea şi umorul, umor grotesc şi/sau

Dan Sluşanschi (coordonator) - Dimitrie Cantemir. Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, vol.1 - Ediţie critică bilingvă (latină-română), 2006, 452 p.

Principele Dimitrie Cantemir (1673-1723), cunoscut Europei întregi pentru erudiţia sa, odată ales membru al Academiei din Berlin (1714) a primit din partea acestui înalt forum rugămintea să le înfăţişeze Apusenilor atât stările de lucru din Imperiul Otoman, cât