Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată printr-un eveniment cultural organizat de Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Consulatul General al României la Trieste, cu colaborarea Societăţii de studii româneşti „Miron Costin”, ce se va desfăşura luni, 16 ianuarie 2023, începând cu ora 17:00, în Aula Complexului Universitar „Beato Pellegrino”.
Prilejuită de celebrarea Zilei Culturii Naţionale, manifestarea culturală organizată la Universitatea din Padova va reliefa, cu argumente lingvistice și culturale, trăsăturile relevante ale limbii române, cum a reuşit să ajungă limba de cultură europeană de astăzi, inclusiv mulţumită operei eminesciene, cum se adaptează lumii actuale şi, nu în ultimul rând, ce ţine de noi să întreprindem pentru a o cultiva, spre a continua să constituie elementul identitar fundamental în societatea informaţională şi în contextul globalizării.
Programul manifestării culturale:
În deschidere, vor susţine scurte alocuţiuni de salut: Prof. univ. dr. Sergio Bozzola, Directorul Departamentului de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova; Cosmin Victor Lotreanu, Consulul General al României la Trieste; Prof. univ. dr. Cristian Luca, reprezentantul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi consilierul pe probleme culturale al Primăriei din Padova.
Prof. univ. dr. Cristian Moroianu, Prodecanul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti și cercetător ştiinţific de specialitate în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române, va susține conferința intitulată „Limba română de ieri, de azi, de mâine”, expunând rolului limbii în epoca modernă şi contemporană în definirea identităţii culturale naţionale, inclusiv prin opera eminesciană, şi evoluţia limbii literare ce se prefigurează în societatea informaţională în contextul globalizării.
Recital de poezie eminesciană
Scurta introducere a Prof. univ. dr. Dan Octavian Cepraga, titularul cursului de Limbă şi literatură română din cadrul Departamentului de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, va fi urmată de un recital de poezie eminesciană în regia lui Pierantonio Rizzato, actor şi regizor italian, care, împreună cu studenţii cursurilor de limba română de la Universitatea din Padova, va recita, atât în limba italiană, cât şi în limba română, versuri reprezentative din opera poetică a lui Mihai Eminescu. Recitalul de poezie va viza lirica ce constituie filonul poetic al Luceafărului, poemele considerate pregătitoare: Fata-n grădina de aur; Miron şi frumoasa fără corp; Peste codri stă cetatea, şi se va încheia cu lectura binecunoscutului poem eminescian în traducerea în limba italiană a regretatului Marco Cugno.
Parcursul istoric al limbii şi culturii române este incontestabil: odată diferenţiată de latină ca limbă de sine stătătoare, româna a cunoscut o firească îmbogăţire şi diversificare lexicală de-a lungul secolelor, menţinându-şi structura gramaticală originară şi asimilând influenţele externe populare, constante sau trecătoare, care i-au determinat aspectul specific de astăzi. Începând cu primele psaltiri slavo–române din secolul al XVI-lea, se configurează primul strat al limbii noastre de cult şi, treptat, de cultură, care reprezintă fondul primar al limbii literare, marcată, în următoarele două secole, de unificări şi diversificări, până la apariţia latinismului ardelean, primul pas al orientării către cultura apuseană, continuat, în variate forme, până astăzi. Dacă limba „de ieri” este limba înaintaşilor, pe care au primit-o din familie şi comunitate, folosind-o nativ şi fără politici culturale, iar limba „de azi” este limba părinţilor noştri şi a noastră, învăţată la şcoală, gândită cu mintea proprie şi cultivată instituţional şi cultural, limba „de mâine” rămâne în responsabilitatea noastră şi a celor care ne vor urma, faţă de care avem îndatorirea de a-i determina să o păstreze şi să îi întărească rădăcinile, să o cultive, să o îmbogăţească şi să o ducă mai departe, ca formă principală de continuitate a culturii naţionale, într-o lume pe care ne-o dorim a respectului faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Cultura fiecărui popor este parte componentă a culturii tuturor popoarelor, iar înţelegerea şi respectarea lor este deopotrivă datoria oamenilor instruiţi şi a cetăţenilor responsabili.
