Miercuri, 6 aprilie 2011, de la ora 18.00, ICR Budapesta îl omagiază pe Emil Cioran la centenarul naşterii prin intermediul expoziţiei „Cioran în realitatea imediată" şi a „exerciţiului" documentar „Apocalipsa după Cioran" de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu, prezentat în cadrul Film Klub, la sediul din str. Izsó nr. 5, Budapesta 1146.
EMIL CIORAN s-a născut la 8 aprilie 1911, în Răşinari - Sibiu, unde tatăl său era preot. Urmează studiile liceale la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Sibiu, cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere din Bucureşti (1928-1932) încheiate cu o teză despre H. Bergson. După o bursă de studii la Berlin (1933-1935), între 1936 şi 1937 este profesor de filozofie la Liceul „Andrei Şaguna" din Braşov. În 1937 ajunge la Paris, ca bursier al Institutului Francez din Bucureşti, pentru o lucrare de doctorat. Se stabileşte definitiv la Paris în 1945. După ce publicase cinci cărţi în româneşte ia hotărârea de a scrie definitiv în limba franceză, din dorinţa de a se elibera de propriul său trecut. În România, a colaborat la revistele „Gândirea", „Vremea", „Floarea de foc", „Calendarul", „Revista de filozofie" şi „Convorbiri literare"'. Emil Cioran este contemporan cu Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Mihail Sebastian, P. Comarnescu.
Emil Cioran a murit la Paris, în data de 20 iunie 1995.
OPERA :
Pe culmile disperării, Schimbarea la faţă a României, Cartea amăgirilor, Lacrimi şi sfinţi, Amurgul gândurilor, Precis de decomposition, Syllogismes de l'emertume, La ten talion d'exister, La chute dans le temps, Le mauvais demiurge, De I'inconvenient d'etre ne, Ecartelement, Exercices d'admiration, Aveux et Anathemes, Eseuri, Revelaţiile durerii, Îndreptar pătimaş, Tratat de descompunere, Silogismele amărăciunii, Ispita de a exista, Istorie şi utopie, Singurătate şi destin.
Expoziţia „Cioran în realitatea imediată" îşi propune reflectarea aparatului filozofic cioranian din perspectiva obiectelor şi a simbolurilor înconjurătoare, pe baza cărora filozoful român şi-a construit de cele mai multe ori raţionamentele.
Realizat cu puţin timp înaintea morţii, filmul "Apocalipsa după Cioran" de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu va fi prefaţat de profesorul universitar Jenő Farkas, doctor în filologie, profesor universitar la Universitatea ELTE, specialist în "fenomenul Cioran" şi autorul unor studii şi articole în limbile maghiară, română şi franceză. Filmul a fost realizat în iunie 1990 în mansarda lui Cioran din rue de l'Odeon. Cel care o viaţă întreagă se mărturisise prin scris consimţeşte acum întâia oară s-o facă în faţa camerelor de luat vederi. Filmul prilejuieşte şi o întoarcere în "Paradisul pierdut", pe meleagurile sibiene ale copilăriei lui Cioran, unde acesta nu avea să mai revină niciodată. Filmul lansat în 1995 ni-l arată pe Cioran-omul, cu profunzimea sa dar şi cu un simţ al umorului debordant.
Filmul va fi subtitrat în limba maghiară.
