- 1 July 2020
- Etichete Centrul cartii Prelegeri literare Icr Literatura Nicolae manolescu Angelo mitchievici Sorin lavric Nicolae prelipceanu
O serie de prelegeri online, susținute de scriitori, critici literari și editori, a fost lansată de Direcția Centrul Cărții, din cadrul Institutului Cultural Român, pe canalul YouTube.
Au răspuns invitației ICR: Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache (pentru tema „Lista canonică a literaturii române”), Gabriel Chifu, Ioan Moldovan, Nicolae Prelipceanu (pentru tema „Biografia cărților noastre”), Angelo Mitchievici, Sorin Lavric, Cristian Pătrășconiu (pentru tema „Tendințe culturale europene”), Ioan Holban, Vasile Spiridon (pentru tema „Valori literare românești de astăzi”) și Mihók Tamás, Vasile George Dâncu (pentru tema „Scriitori și editori”).
„Seria de conferințe online reprezintă o șansă pentru iubitorii de literatură de a-i vedea și de a-i asculta pe unii dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, de a înțelege și de a conștientiza că literatura română a avut și are scriitori valoroși așa cum ei există și în literaturile mari. Acest proiect a apărut ca o soluție în momentul în care libera circulație a fost restrânsă și organizarea unor târguri de carte din acest an a fost amânată pentru anul 2021“, a declarat Andrei Novac, directorul Centrului Cărții.
Urmăriți aici înregistrările video: https://www.youtube.com/channel/UCIAo5IgKN5oLr3MGs4TVLAQ
***
1 iulie 2020 - VIDEO: Angelo Mitchievici - Tendințe culturale europene
Angelo Mitchievici vorbește online despre granițele artificiale trasate în Europa de regimurile politice, despre curiozitatea europeanului – homo europaeus – de a cunoaște alteritatea și despre literatura est-europeană ca formă a libertății, pornind de la afirmația lui Mircea Cărtărescu „Europa are forma creierului meu“.
2 iulie 2020 - VIDEO: Sorin Lavric - Tendințe culturale europene
Pornind de la ideile gânditorului britanic Roger Scruton (1947-2020), scriitorul Sorin Lavric expune principiile și ideile fundamentale ce dau contur gândirii conservatoare. Combătând vehement ideile progresiste – printre care se numără „promisiunea egalitaristă“, ce duce, în viziunea conservatorilor, la deconstrucția tiparelor valorice, sau „combaterea discriminării cu orice preț“, ce are ca efect dispariția meritocrației – conservatorismul subliniază importanța rădăcinilor individului: „Înaintașii ne-au dat o cultură de care nu avem voie să ne batem joc“.
3 iulie 2020 - VIDEO: Ioan Moldovan - Biografia cărților noastre
Ce anume e prim plan și ce e plan secund în poezia unui autor? „Lăsând la o parte datele sale psiho-somatice, moștenirea biologică și greu definibilele talent și har, este importantă și experiența culturală a poetului, ceea ce l-a plăsmuit culturalmente, spiritual“, afirmă scriitorul Ioan Moldovan. Influențele contează, autorii cărora poetul le-a plătit tribut au și ei o contribuție semnificativă.
4 iulie 2020 - VIDEO: Gabriel Chifu - Biografia cărților noastre
Scriitorul Gabriel Chifu vorbește despre cele două teritorii în care există auctorial – poezia și proza. Pornind de la teoria filosofului Anton Dumitriu (1905-1992), potrivit căruia există „culturi eleate“ (ale Orientului) și „culturi heracleitice“ (ale Occidentului), Gabriel Chifu prezintă manifestul său pentru ceea ce el numește poezia heracleitică, din care se revendică și versurile sale – „poezie deschisă, de sinteză, a însumării tolerante“, poezia permanentei deveniri, „căreia totul îi este îngăduit“. Vorbind despre proză, autorul expune câteva însemnări privind intențiile sale în romanul „În drum spre Ikaria“. „Îți poți rupe gâtul – auctorial vorbind – la fiecare pas“, avertizează scriitorul.
5 iulie 2020 - VIDEO: Mihók Tamás - Scriitori și editori
„Cel mai mult a suferit literatura română în această criză“, afirmă Mihók Tamás, redactor la Cartea Românească, editură care a împlinit recent 100 de ani. În prelegerea „Scriitori și editori“, acesta vorbește despre planul editorial și strategii alternative în pandemie, divulgând câteva dintre cărțile aflate în pregătire, printre care integrala poetică Ion Barbu, în colecția „Cartea Românească 100“.
6 iulie 2020 - VIDEO: Vasile Spiridon - Valori literare românești de astăzi
„Alături de multe alte țări, suntem victimele «rasismului» practicat de marile culturi“, afirmă scriitorul Vasile Spiridon în prelegerea „Valori literare românești de astăzi“. Propunerea sa este „să nu fim complexați de presiunile globalizante“ și să păstrăm „specificitatea creativă națională“. De asemenea, scriitorul vorbește despre rolul revistelor literare, criticând lipsa obiectivității, întâlnită adesea în redacții, ce are ca efect „relaxarea axiologică“ sau „molozul amatoristic“, și analizează rolul instanței critice actuale, amintind de existența unei crize de autoritate a criticii literare.
7 iulie 2020 - VIDEO: Nicolae Manolescu - Lista canonică a literaturii române
Criticul literar Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, explică ce înseamnă „selecția culturală“, cea pe care o fac, de regulă, criticii literari, profesioniștii, care are ca rezultat evidențierea operelor valoroase, și care este diferită de „selecția naturală“, pe care o fac cititorii, alegând cărți fără a aplica filtrul estetic. „Începem să vorbim despre literatură adevărată după selecția culturală – acesta este canonul“, spune Manolescu, subliniind importanța prezentării textelor literare valoroase în școli. Dacă în România un prim canon literar a fost cel junimist (canonul lui Maiorescu, un „ordonator“ al literaturii române), cel de-al doilea, datorat criticii interbelice (canonul Călinescu-Lovinescu), bazat pe criteriul estetic, rămâne în foarte mare măsură valabil și astăzi. Nicolae Manolescu menționează că în anii ’60 canonul a fost redescoperit, fiindcă „numai prin estetic ne puteam opune literaturii comandate de partid“, după ce, în anii ’50 „fusese fabricat de către cenzură“. Amintind de teoria călinesciană potrivit căreia contribuția diferitelor etnii la literatura română este diferită, Manolescu consideră că „dacă există un specific național în literatură el este făcut în istorie și nu e dat de la natură; nu cred că e bine să amestecăm natura și cultura“, subliniind că „naționalul este o trăsătură, nu o calitate“.
8 iulie 2020 - VIDEO: Cristian Pătrășconiu - Tendințe culturale europene
Cum a fost redesenată „harta fericirii noastre“ în pandemie? Suntem mai umili, mai atenți la cei de lângă noi, mai inteligenți? Scriitorul Cristian Pătrășconiu vorbește despre criză și valori, conturând viziunea sa asupra perioadei dificile pe care o traversăm, analizată schematic din perspectivă antropologică, filozofică/etică, religioasă, mitologică/literară, economică, psihologică, pedagogică, politică, mediatică, instituțională, dar și din punct de vedere medical. Amintind că, într-un dialect chinez, termenul „criză“ este rezultatul asocierii a două ideograme, „primejdie“ şi „oportunitate“, scriitorul atrage atenția asupra oportunităților pe care le are intelectualul: „cu ochelari culturali putem gândi criza și o putem lua în posesie“. Nu în ultimul rând, vorbind despre „sfârșitul competenței“ (Tom Nichols), Pătrășconiu amendează inflația de pretinși specialiști, precum și ceea ce el numește „conspirativita“, pledând pentru practicarea unui „scepticism activ“ (Luc Ferry).
9 iulie 2020 - VIDEO: Nicolae Prelipceanu - Biografia cărților noastre
Pornind de la ideea că „istoria se repetă, dar se și rescrie“, scriitorul Nicolae Prelipceanu alege să vorbească despre mecanismele ocultării unor adevăruri neconvenabile. Citând din lucrarea cercetătoarei britanice Catherine Nixey, „Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea clasică“ (2018), amintind și concluziile istoricului Edward Gibbon (1737-1794) referitoare la prăbușirea Imperiului Roman sau conceptul orwellian de Minister al Adevărului, Prelipceanu supune atenției episoade celebre ale istoriei omenirii în care valori culturale au fost distruse din cauza intoleranței. Un critic al cenzurii de orice fel – incluzând în această categorie chiar și „corectitudinea așa-zis politică“ – scriitorul pledează pentru cunoaștere și adevăr într-o societate în care „rescrierea propriei biografii“ rămâne de cele mai multe ori neamendată.
10 iulie 2020 - VIDEO: Vasile George Dâncu - Scriitori și editori
Vasile George Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană – decorată cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” – vorbește despre succesul cărților și despre strategia editurilor de adaptare la condițiile de criză, prin consolidarea unei piețe de carte online sau prin crearea unor biblioteci virtuale cu cărți electronice puse la dispoziție gratuit. Amintind de volumul „O istorie a bestsellerului“ de Frédéric Rouvillois, scriitorul subliniază că, în ceea ce privește bestsellerul, fenomenul scapă explicației raționale, fiind adesea un succes imprevizibil, de scurtă durată, însă un longseller rezistă în timp, ceea ce demonstrează valoarea sa.
13 iulie 2020 - VIDEO: Ioan Holban - Tendințe culturale europene
„Cred că este o lume în surpare – aceea pe care o cunoaștem noi și în care am trăit noi –, și o cultură în surpare, pentru a se naște altă cultură, pentru că s-a schimbat paradigma de sensibilitate“, afirmă scriitorul și criticul literar Ioan Holban, arătând că trăim astăzi într-o cultură a fricii și a urii, în care trecutul este distrus, statuile sunt dărâmate, iar cenzura este reactivată, într-o epocă în care valorile clasice sunt negate. Amintind volumul „Noile religii seculare: corectitudinea politică, tehnologiile viitorului, transumanismul“ (2018) semnat de Nicu Gavriluță, Ioan Holban atrage atenția că secularizarea se petrece în toate zonele spirituale, afectând inclusiv raportul nostru cu noi înșine - „secularizarea sufletelor“. Ascultați prelegerea despre neomarxism, extremă dreaptă, christianofobie, Covid-19, susținută de scriitorul Ioan Holban în cadrul proiectului „Platforma discuțiilor literare“, inițiat de Centrul Cărții.
14 iulie 2020 - VIDEO: Daniel Cristea-Enache - „Lista canonică a literaturii române“
„Posteritatea este cel mai bun judecător“, afirmă criticul literar Daniel Cristea-Enache în prelegerea sa despre construcția canonică literară, comparată cu o piramidă – cu vârful în sus sau în jos, în funcție de perspectiva noastră. Observând că în ultimii 30 de ani, în ciuda libertății depline, au apărut relativ puține titluri valoroase față de cele scrise în comunism, criticul menționează câteva nume importante ale canonului literar românesc,evocând proiectul revistei „România literară“, dedicat Centenarului, care a avut ca finalitate realizarea a două liste canonice: „100 de titluri de proză din ultima sută de ani (1918-2018)“ și „100 de poeți“. Ascultați prelegerea „Lista canonică a literaturii române“, susținută de criticul literar Daniel Cristea-Enache în cadrul proiectului „Platforma discuțiilor literare”, inițiat de Centrul Cărții. Cele două liste canonice la care face referire pot fi consultate aici: bit.ly/38Up8Bf
15 iulie 2020 - VIDEO: Răzvan Voncu -„Lista canonică a literaturii române“
În expozeul despre ce a fost lista canonică în intenția redacției „România literară“ – un „ghid“, „vector“, și nu un îndreptar obligatoriu –, criticul Răzvan Voncu vorbește despre „haosul axiologic“ din domeniul literar, despre dispariția reperelor și criteriilor în critica literară a ultimilor 20 de ani, amintind, cu îngrijorare, și nivelul tot mai scăzut al cunoștințelor de literatură română și de cultură generală ale tinerilor de azi. Cuprinzând trei anchete literare, care au implicat, fiecare, peste 30 de critici, proiectul național al revistei „România literară“ a avut ca rezultat selectarea celor mai valoroase opere din domeniile Proză, Poezie și Critică, istorie literară și eseu, din ultima sută de ani. Experimentul care a însumat statistic opiniile specialiștilor a demonstrat că „literatura română se scrie pe toate palierele de vârstă, în toate regiunile țării, în pofida regimurilor politice“, evidențiind „o continuitate a valorii literare la noi în țară“. „Canonul exclude autorii debutanți, implică o anumită soliditate a valorii“, explică Răzvan Voncu, readucând în discuție reeditarea clasicilor, de preferință cu o receptare critică nouă, proaspătă. „La 100 de ani de la Marea Unire, poate că nu avem autostrăzile pe care ni le dorim (...), avem în schimb niște autostrăzi literare, în sens metaforic, foarte solide, peste tot pe teritoriul național“, subliniază criticul literar.
https://romanialiterara.com/…/o-lista-canonica-100-de-cart…/
O listă canonică: 100 de poeți români în 100 de ani (1918-2018)
https://romanialiterara.com/…/o-lista-canonica-100-de-poet…/
Lista canonică: 100 de cărți de critică, istorie literară și eseistică românească în 100 de ani
https://romanialiterara.com/…/lista-canonica-100-de-carti-…/
