Sunt unii care scriu spre a capta aplauzele oamenilor, cu ajutorul a nobile însuşiri ale inimii pe care închipuirea le născoceşte sau pe care ei pot să le aivă. . . Eu mă slujesc de geniul meu spre a zugrăvi desfătarea cruzimii! Desfătări nu trecătoare, prefăcute,
Ediţia de faţă este reprodusă după volumul apărut în 1956 la ESPLA: François Villon, Balade şi alte poeme - traducere de Dan Botta, prezentare de Tudor Arghezi.
Volumul de faţă încearcă să desluşească măcar câteva dintre mizele luptei pentru supremaţie în Marea cea Mare, să surprindă mijloacele prin care puterile navale sau terestre au încercat să-şi impună hegemonia, să identifice elementele de continuitate sau
E. Lovinescu şi-a făcut un fel de obligaţie morală din faptul de a arăta cum s-a configurat şi cum a evoluat modul său de a gândi, cum s-a compus, din ce elemente psihologice s-a combinat, cu ce predispoziţii a pornit şi cu reacţii s-a confruntat. Memoriile din
Zilele vieţii noastre seamănă în general una cu alta, deşi până la urmă fiecare rămâne unică: altfel n-ar exista specia Jurnalului. Sub semnul consemnării atente, dar tot indirecte, a scurgerii timpului, paginile de faţă le continuă pe cele intitulate Jurnal
Rousseau, pentru noi, cei de azi, care-l citim prin grila unui eu descentrat şi fragmentat - căci în aceasta constă noutatea acestei proze - este, prin excelenţă, străinul, dar într-un sens total, cel al eului mereu străin în raport cu el însuşi şi care se descoperă
Volumul reuneşte texte ale autorilor: Violeta Barbu, Florina Manuela Constantin, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Andreea-Roxana Iancu şi Gheorghe Lazăr. Cum au fost construite, cum au funcţionat şi cum s-au întrupat în legături sociale reprezentările pe care
Notele de jurnal ale scriitorului european de origine, american prin opţiune Virgil Nemoianu, reputat profesor universitar pe plan internaţional, membru al Academiei Europene de Artă şi Ştiinţe, invită cititorul la o călătorie imaginară prin Europa, oferindu-i
Proiectul T(z)ara noastră. Stereotipii şi prejudecăţi a fost gândit ca un demers colectiv în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului din Cluj. Acesta este motivul pentru care mulţi dintre semnatarii acestui volum sunt membri Phantasma. Lor li s-au adăugat eseişti
Paul Willems (1912-1997) a fost unul dintre ultimii mari scriitori flamanzi care au ales limba franceză. Este autorul mai multor romane şi al al unei foarte importante opere dramatice, începute în 1948, care i-au adus recunoaşterea internaţională. Universul lui, impregnat
Cartea este consacrată muzicii unei mici populaţii din nordul României: o muzică derutantă pentru auzul occidental, executată cu o vioară ţipătoare sau cântată în forţă în registrul supra-acut, cu o structură motivică şi o formă nedeterminată care l-a
Indubitabil, Picasso este artistul care a influenţat cel mai mult secolul al XX-lea şi care, în zilele noastre, este considerat drept una dintre personalităţile de excepţie ale istoriei artelor. De aceea mi s-a părut util ca - referindu-mă pentru fiecare perioadă