Mănăstirile Olteniei. Artă și spiritualitate

„Mănăstirile Olteniei. Artă și spiritualitate“Texte de Elisabeta Negrău și Vlad Bedros
Ediție coordonată și postfață de Părintele Iustin Marchiș
Fotografii de Dan Dinescu și Daniel Constantinescu
Ediție în limba română, 360 pag, 31x25 cm
ISBN: 978-973-577-645-9

Cuprins
1.Elisabeta Negrău: Vetre de spiritualitate monahală. Ctitorii oltene în veacul al XIV-lea (Mănăstirea Cozia)2.Elisabeta Negrău: Tezaure de tradiție bizantină. Artă și cultură în mănăstirile din Oltenia în secolele al XV-lea și al XVI-lea (Mănăstirea Bistrița – Vâlcea, Schitul Ostrov, Mănăstirea din Stănești-Vâlcea, Bolnița Mănăstirii Cozia, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Bucovăț, Mănăstirea Căluiu, Mănăstirea Strâmba-Jiu)3.Vlad Bedros: Continuități și înnoiri. Monumentele oltene din secolul al XVII-lea și din primul sfert al secolului al XVIII-lea (Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Sadova, Schiturile Crasna și Bălănești, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Clocociov, Mănăstirea Strehaia, Mănăstirea Cerneți, Schitul Cornetu, Schitul Topolnița, Mănăstirea Hurezi, Hurezi – Schitul Sfinții Apostoli, Hurezi – Schitul Sfântul Ștefan, Mănăstirea Mamul, Mănăstirea Brâncoveni, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Baia de Aramă, Mănăstirea Gura Motrului, Mănăstirea Surpatele, Schitul Fedeleșoiu, Mănăstirea Govora, Schitul Păpușa, Schitul Peri (Țigănia), Schitul 40 de Izvoare (Supiatră), Schiturile Cioclovina, Mănăstirea Sărăcinești, Schitul Iezer4.Vlad Bedros: La adăpostul târgurilor și satelor. Crepusculul tradiției medievale în Oltenia (Ansamblul Arhiepiscopiei Râmnicului, Schitul Pătrunsa, Mănăstirea Frăsinei, Schiturile Berislăvești și Scăueni, Schitul Bradu, Schitul Jgheaburi)5.Părintele Iustin Marchiș: Postfață. Trăire, tradiție și spiritualitate în mănăstirile Olteniei[/b]
Note, Bibliografie, Indicele monumentelor din Oltenia

„Realizarea unui album care să prezinte patrimoniul artistic al mănăstirilor din întreaga provincie istorică a Olteniei reprezintă o premieră editorială; preocupările pentru fenomenul ctitoricesc din Oltenia s-au concretizat până acum aproape numai în lucrări cu caracter de monografie a câtorva dintre variile monumente și regiuni, ori în studii și sinteze de istoria artei, publicate în ediții mai greu accesibile cititorului obișnuit.
Cu albumul Mănăstirile Olteniei. Artă și spiritualitate ne propunem , întâi de toate, să împlinim un act de dreptate față de multe dintre vechile locașuri mănăstirești răspândite în întreaga Oltenie, ale căror valori au fost mai rar prezentate iubitorilor de arte. Mănăstirile oltene formează un patrimoniu de surprinzătoare varietate și bogăție, a cărui însemnătate deosebită constă nu numai în calitățile arhitecturale și artistice ale monumentelor datând din variate perioade istorice – o parte dintre aceste opere fiind repuse în valoare de restaurări recente - , ci și în importanța lor culturală, ele îndeplinind încă de la începuturile lor rolul de centre de cultură ecleziastică românească. Tradiția îndelungată a vieții chinoviale oltene – probabil cea mai veche din Țările române, ale cărei începuturi coboară până în secolul al XIV-lea, continuând și în zilele noastre – reprezintă un motiv în plus pentru realizarea albumului de față. O parte importantă a lucrării o reprezintă monumentele ctitorite de Matei Basarab și cele brâncovenești, patrimoniu de artă al Olteniei a cărui valoare se cuvine recunoscută mai ales acum, la comemorarea a 360 de ani de la trecerea în veșnicie a celui dintâi și a 300 de ani de la martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu.
Textele albumului se adresează atât specialiștilor în domeniu, cât și cititorilor iubitori de cultură și artă. Cele mai noi cercetări privind istoria locașelor monahale și particularitățile artistice ale monumentelor lor sunt expuse într-o formă accesibilă și sunt însoțite de excelente ilustrații fotografice. Totodată, însă, am considerat ca o datorie semnalarea situațiilor în care restaurări defectuoase au alterat până la falsificare pictura originară, sau în care vechi monumente au ajuns la o stare de degradare care le amenință existența, necesitând intervenții urgente de conservare și restaurare. Nădăjduim că acest album va trezi atât interesul iubitorilor de artă și cultură românească veche, cât și pe cel al tuturor celor în măsură să intervină pentru salvarea acestor valori.“ – Autorii
Părintele Iustin Marchiș este licențiat al Institutului Teologic Universitar din Sibiu, cu teza Bolnițele Mănăstirilor din Oltenia, cu metania în Mănăstirea Cozia, hirotonit ieromonah la Mănăstirea Frăsinei. Muzeograf la Cozia,preot slujitor la Mănăstirea Căldărușani și stareț la Mănăstirea Cheia, Prahova, în prezent duhovnicul Mănăstirii Stavropoleos. A fost profesor asociat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București și membru în Comisia de Componente Artistice a Ministerului Culturii. A publicat studii și articole în țară și în străinătate și monografia-album a Mănăstirii Stavropoleos.
Elisabeta Negrău este doctor al Universității Naționale de Arte din București. S-a concentrat pe analiza iconografică a picturilor murale medievale din Țara Românească, publicând studii în reviste de specialitate ale Academiei Române. A participat la proiectul de repertoriere a picturilor murale brâncovenești din județul Vâlcea, desfășurat sub egida Universității Naționale de Arte din București în 2006-2008.
Vlad Bedros este lector dr. la Catedra de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București, specializat în studiul iconografiei picturii murale medievale din Moldova și Țara Românească. A participat la conferințe internaționale cu o serie de cercetări și a publicat în periodice consacrate. A făcut parte din proiectul de cercetare care a vizat repertorierea picturilor murale brâncovenești din județul Vâlcea, derulat de Universitatea Națională de Arte din București sub conducerea prof. univ. Corina Popa, cu o serie de studii publicate în volumul Repertoriul picturilor murale brâncovenești. Județul Vâlcea, București, 2008.