Joi, 18 noiembrie 2010, de la ora 18.00, la Universitatea din București (Facultatea de Litere, Sala de lectură) va avea loc conferința „Celan-Fondane: exil şi eternitate – dialog între Norman Manea şi Edward Kanterian". Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, Institutul Francez, Ambasada Franţei în România, Editura Polirom şi Editura Hasefer. Gazdele întâlnirii vor fi Liviu Papadima, decanul Facultății de Litere a Universității din București, şi criticul literar Carmen Muşat.
„Tema se referă la doi mari scriitori – unul de limbă română și franceză, celălalt de limbă germană – legați prin naștere sau limbă de România, emigrați ambii, în perioade diferite, la Paris, de unde unul a fost deportat și ucis la Auschwitz iar celălalt s-a sinucis, în Sena, după ce a retrăit prin poezia sa Holocastul în care își pierduse părinții. Unul ars, celălalt înecat, urmarea aceleiași catastrofe. Diferiți ca lirică și din multe alte puncte de vedere, ei se contopesc, cumva, prin apă și foc, în martiriul acesta." – Norman Manea
Întâlnirea de la București este continuarea unui dialog început în 1999, reflectat în volumul Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian publicat în acest an de Norman Manea la Editura Polirom. Atingând toate controversele „fierbinți" ale acestei perioade – culturale, politice și ideologice, internaționale sau românești – de la Holocaust și antisemitism la problema irakiana și islamism, de la icoană ca manifestare a religiei până la scriitori și opere marcante ale literaturii moderne, cei doi interlocutori schițează un tablou plin de culoare al finalului de secol XX și al începutului noului mileniu.
„«Trei dezbateri esențiale», crede Edward Kanterian, aș fi provocat în România ultimelor decenii. Nu știu cât de esentiale, dar stiu prea bine cât de apăsătoare şi prelungite au fost urmările. Deci: de ce, pentru ce, cu ce folos mă supun unor riscuri previzibile? Ezitările nu au fost puţine, chiar dacă au fost învinse, până la urmă, de o instinctivă şi puerilă îndârjire de a ramâne «moraliceste viu» (tocmai prin imprudenţă şi nestăpânire). Să ramân, de fapt - mai modest şi mai exact spus -, eu însumi. Un răspuns fără înalte îndreptăţiri morale, fără disculpări sau somaţii. Asemenea deloc laudabilă şi imprudentă consecvenţă, ca şi tematica fără frontiere (chiar când e inevitabil particularizată) scot, poate, aceste dialoguri din cadrul strâmt şi efemer al «ogrăzii» locale..." – Norman Manea
Norman Manea (n. 1936, Suceava) este în prezent profesor de literatură europeană și „writer in residence" la Bard College, New York. Până în 1986, anul plecării din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim și prestigiosul Premiu MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion" al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia", iar în 2006, Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. În 2010 guvernul francez i-a acordat distincția „Commandeur dans l'Ordre des Arts et des Lettres".
Edward Kanterian predă filozofia la Jesus College, Oxford, și este specializat în metafizica lui Kant, în opera lui Gottlob Frege și în filozofia limbajului. A publicat lucrările Analytische Philosophie (Campus, Frankfurt/ New Zork, 2004) și Ludwig Wittgenstein (Reaktion Books, London 2007) și numeroase articole în reviste de specialitate.
