Conferință științifico-divulgativă
Perioadă: 26 iunie 2018, h. 18,30
Locaţia: Sala de Conferințe a Accademia di Romania in Roma
Faptul că tricolorul a fost acceptat, fără rezerve, ca drapel naţional, de către munteni, moldoveni şi ardeleni, iar domnul Alexandru Dimitrie Ghica al Ţării Româneşti, guvernul provizoriu de la Bucureşti, din 1848, şi Mihail Kogălniceanu îi afirmă răspicat vechimea, și mai ales existența unor pergamente cu şnururi de mătase roşie, galbenă şi albastră în Arhivele Naţionale ne-au îndemnat să reluăm întreaga discuţie asupra acestui subiect. Ca atare, graţie cercetărilor din arhivele, bibliotecile, muzeele şi bisericile din Roma şi instrumentarului oferit deştiinţele auxiliare ale istoriei (diplomatică, sigilografie, vexilologie, miniatură, pictură bisericească, numismatică şi etnologie) am izbutit să acătuim unui amplu studiu consacrat obârşiei şi semnificaţiei sale.
Astfel, răspândirea generală a celor culorilor roşu, albastru, galben, verde şi alb în arta, sfragistica şi diplomatica europeană din Evul Mediu şi Epoca Modernă, precum şi imaginile de sfinţi de pe steagurile româneşti, constituie dovezi că acestea au o obârşie şi o semnificaţie creştină. În aceste condiţii, este evident că răspunsurile la întrebările legate de semnificaţia acestor culori nu poate fi căutat decât în sânul Bisericii.
Ca atare, anumite informaţii din Biblie, din cultura populară şi expresiile idiomatice arată că roşul simboliza sănătatea şi, implicit, puterea, Apoi, galbenul în heraldică şi pictură reflectă aurul, care înseamnă bogăţie şi înţelepciune divină. În sfârşit, albastrul simbolizează sfinţenia. Prin intermediul Bisericii, putere centrală de la noi a preluat semnificaţia acestor culori, contribuind la răspândirea lor în rândul oamenilor de rând, ceea ce a dus la adoptarea lor ca steag naţional.
ARCADIE M. BODALE este în prezent burser „Vasile Pârvan”. Lucrează ca arhivist la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Iaşi. Și-a obținut titlul de doctor în istorie al Universității „Al.I. Cuza” din Iași,in 2009, cu distincția „Magna cum laude”, cu tezaDomeniul ecleziastic în Ţara Moldovei până la instaurarea regimului fanariot, (coordonator: Prof. univ. dr. Ioan Caproşu). Domenii de interes ştiinţific: istoria Moldovei până la 1862; istoria Bisericii în Evul Mediu; documente privitoare la istoria românilor, istoria artei, arhivistică şi etnologie. Publicații: Bodale, Arcadie M., Ciubotaru Mircea (editori),Catagrafiile Visteriei Moldovei (1820-1845). VI. Ținutul Herții, Partea 1 (1820), Introducere de Mircea Ciubotaru, Iași, Casa EditorialăDemiurg Plus,2013, 105 p. Arcadie Dugan-Opaiţ,Albumul Mare al Societăţilor Academice «Arboroasa» şi «Junimea» din Cernăuţi, Ediţie îngrijită, prefaţă, notă asupra ediţiei, index şi glosar: Olaru, Marian, Bodale, Arcadie M. (editori), Suceava, Editura Universităţii «Ştefan cel Mare»,2015, 407 p. . Victor Spinei, Laurenţiu Rădvan, Arcadie M. Bodale (editori),Retrospecții medievaleIn honorem Professoris emeriti Ioan Caproșu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014.