„Istoria evreilor
din Galați se confundă adesea cu istoria orașului, iar ambele nu pot fi
analizate decât într-un context mai larg, al istoriei Moldovei de-a lungul
secolelor” a declarat binecunoscutul arheolog și profesor universitar Silviu
Sanie, în cadrul lansării cărții „O istorie a evreilor din Galați - file de
cronică de la începuturi până la marea emigrare” ce a avut loc la sediul ICR
Tel Aviv, în data de 20 februarie 2020. Într-o prezentare plină de substanță,
prof. Sanie a subliniat importanța muncii monumentale depuse de autorii Violeta
Ionescu și Lucian-Zeev Herșcovici, ambii originari din Galați, materializată
„într-o contribuție istoriografică majoră care trebuie revelată corect
științific și care constituie o continuare demnă a monumentalei monografii a
lui Paul Păltănea – „Istoria orașului Galați de la origini până la 1918”, apreciată
drept una dintre cele mai bune monografii scrise în România.”
La eveniment, moderat de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, au mai participat Lucian-Zeev Herșcovici, co-autor al studiului monografic apărut la Editura Hasefer, prof. Raphael Vago și ing. Maurice Lorberblat.
Istoricul Lucian-Zeev Herșcovici a ținut să mulțumească celor prezenți și celor care au adus contribuții valoroase la apariția studiului, după care a citit mesajul Violetei Ionescu, care nu a putut fi prezentă la eveniment, și a subliniat dificultatea de a rezuma, în câteva zeci de minute, rezultatele unei munci ce a durat mai bine de 5 ani. În ampla sa intervenție, în care a oferit, printre altele, detalii despre geneza studiului și metodologia folosită, Lucian Herșcovici a menționat câteva dintre personalitățile marcante originare din Galați, precum binecunoscutul pictor Reuven Rubin, devenit primul ambasador al Statului Israel în România sau scriitoarea Iulia Soare, a cărei carte, „Familia Calaff” – comparată timid de critici cu „Casa Buddenbrook” de Thomas Mann, constituie o adevărată pagină de istorie a burgheziei evreiești gălățene. Dreptul de vot acordat femeilor în privința organizării comunitare a fost un alt element distinctiv al evreilor gălățeni, menționat de istoric.
Ing. Maurice Lorberblat, originar din Galați și care a contribuit la apariția volumului cu informații privind istoria locală și personală a comunității evreiești gălățene, a menționat, la rândul său, munca minuțioasă depusă de cei doi autori și a evocat figura rabinului Iakov Mordechai Zalman, personalitate importantă a obștii evreiești din oraș, stimat deopotrivă de autorități și de comunitate.
Profesorul și istoricul Raphael Vago a accentuat importanța monografiilor urbanistice din punct de vedere istoriografic, dar și faptul că, deși de cele mai multe ori, aceste lucrări poartă amprenta și ideologia autorului însă, în cazul volumelor de față, dincolo de volumul impresionant de informații prezentate, se distinge prezentarea acestora într-o manieră sobră și obiectivă. „Acest microcosmos, compus din mărturii și experiențe individuale ale membrilor unei minorități etnice, sunt revelatoare pentru mersul macrocosmos-ului din care primul face parte” a menționat istoricul, a cărui intervenție a fost foarte apreciată deopotrivă de către public și invitați.
Lucian-Zeev Herșcovici este istoric și bibliotecar la Biblioteca Națională a Israelului, absolvent al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, doctor în istorie al Universității din Montpellier, premiat de Academia Română pentru volumul, scris împreună cu Baruch Tercatin, „Prezenţe rabinice în perimetrul românesc: secolele XVI-XXI” și autor a numeroase cărți importante în domeniu.
În prefața volumelor, dr. ing. Sorin Blumer, președintele Comunității Evreilor din Galați, observă faptul că „au mai fost scrise în trecut monografii despre evreimea gălățeană, dar niciuna atât de cuprinzătoare și așezată pe o structură specifică cercetării istorice”, precum cea de față. Este truda și talentul autorilor „de a face cunoscută oricărui doritor (istoric, om de cultură sau simplu cititor) tumultuoasa istorie a evreilor gălățeni și influența acestora în toate domeniile de activitate”. Astfel, aspectele evocate în carte sunt expuse și analizate „în strânsă corelare cu dezvoltarea României, reflectată în evoluția orașului Galați, privit ca unul cosmopolit și care, din păcate, nu a fost ferit de nenorocirile provocate de războaie”.
Partea întâi a monografiei bogat documentate este consacrată istoricului comunității și se evidențiază de celelalte studii și prin informațiile despre evenimentul din 30 iunie 1940, numit „Masacrul de la Gara din Galați”, în timp ce partea a doua a cărții se ocupă de personalități, începând cu cele care s-au impus în viața comunitară sau în fruntea cultului mozaic și continuând cu persoane importante din viața economică, socială, culturală a Galațiului. Astfel sunt evocați consuli, bancheri, oameni de afaceri, industriași, comercianți, armatori, ingineri iar secțiunea de viață socială readuce în atenție mulți profesori, istorici, precum Eliezer Rosenbaum-Ilan sau Eugen Preda, „părintele radioului modern” din România.