Gerardus Mercator (Gerhard Kremer) (1512–1594), Transylvania, în L’Atlas ou Méditations cosmographiques de la fabrique du Monde, editat de Henricus Hondius (1597–1651), Amsterdam, 1628, 43x34 cm (harta), 51,8x40,9 cm (coala), gravură, hârtie, colorată manual în epocă, colecţie privată.
Gerardus Mercator (Gerhard Kremer) (1512–1594), Willem Janszoon Blaeu (1571–1638), Transylvania / Sibenburgen, în Le Théâtre du Monde, ou Nouvel Atlas, Amsterdam, 1635, 43x34 cm (harta), 53x40,6 cm (coala), gravură, hârtie, colorată manual în epocă, colecţie privată.
Hartă a Principatului Transilvaniei realizată de Gerardus Mercator (Gerhard Kremer), a intrat în portofoliul lui Hondius în 1604, când matriţele de cupru ale cartografului flamand au fost achiziţionate la licitaţie de către Jodocus Hondius. În 1630, matriţele au fost cumpărate de Willem Janszoon Blaeu, după moartea fiului cel mare al lui Hondius, Jodocus Hondius cel Tânăr. Cea de-a doua hartă a Transilvaniei prezentată în expoziţia on-line provine din ediţia franceză a Atlasului lui Willem Janszoon Blaeu şi Joan Blaeu («Le Théâtre du Monde, ou Nouvel Atlas», 2 vol.). Aproape identică cu harta lui Mercator, care datează din ultimii ani de viaţă şi activitate ai acestuia, harta înfăţişează Transilvania aflată între Rusia la nord, Ţara Românească la sud–est şi Ungaria la nord–vest. Cartuşul este amplasat în partea dreaptă jos şi conţine stema familiei Báthory, principii Transilvaniei.
Willem Janszoon Blaeu (1571–1638) a studiat matematica şi astronomia sub îndrumarea astronomului şi alchimistului danez Tycho Brahe la Uraniborg, observatorul astronomic pe care acesta îl fondase pe insula Ven (Hven). În 1596, Willem Janszoon s-a stabilit la Amsterdam, unde a rămas pentru tot restul vieţii, elaborând şi publicând hărţi, planisfere, portulane şi cărţi. În 1618, când cartograful, librarul şi editorul Johannes Janssonius şi-a deschis un atelier la Amsterdam, pe aceiaşi Damrak unde se afla atelierul cartografic al lui Willem Janszoon, a debutat îndelungata rivalitate dintre cei doi. Pentru a nu fi confundat cu marele său rival, Willem Janszoon şi-a luat în 1621 numele Blaeu ca nume de familie. După moartea cartografului şi tipografului Jodocus Hondius cel Tânăr, circa 40 din matriţele sale de cupru au fost achiziţionate, în anul 1630, de către Willem Janszoon Blaeu. În acelaşi an, după mai mult de trei decenii de experienţă în realizarea şi tipărirea de hărţi, Blaeu a publicat primul său atlas, «Atlas Appendix», care conţinea 60 de hărţi. În 1634, Willem Janszoon Blaeu, împreună cu fiul său, Joan Blaeu, a publicat «Theatrum Orbis Terrarum sive Atlas Novus», în limba germană, în două volume. Anul următor, au fost publicate ediţiile în latină, neerlandeză şi franceză. Ediţia franceză («Le Théâtre du Monde, ou Nouvel Atlas», 2 vol.) este datată 1 iulie 1635 şi conţine 208 hărţi.
