Muzeul Naţional al Ţăranului Român

România și Polonia organizează pentru prima dată în istorie un sezon cultural bilateral. Calendarul bogat de evenimente și schimburile culturale în toate domeniile artistice vor contribui la aprofundarea relațiilor și legăturilor de prietenie dintre cele două

La începutul primăverii – cel puțin a celei din inimi - vă invităm să sărbătoriți alături de noi Mărțișorul și să-i citiți sau recitiți înțelesurile în textul de mai jos. Pentru prietenii și publicul polonez am pregătit o surpriză dublă: alături

Boboteaza Botezul Domnului sau Boboteaza și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sunt ultimele două praznice religioase importante care marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă. Acum se încheie șirul datinilor, actelor rituale și petrecerilor începute

Era cândva o lume a satului românesc, care-și desfășura existența mai mult după credințele și superstițiile rămase de la moși și strămoși decât după rânduielile bisericești. Deși a încercat din răsputeri să stârpească „păgânismele”, biserica

În mentalitatea țăranului român hrănirea, când nu avea o încărcătură rituală, nu era o voluptate, ci o necesitate: rezolvare frustă și la îndemână a unor nevoi naturale. Hrana era în general simplă și alcătuită aproape în exclusivitate din produsele

În data de 6 decembrie, românii îl serbează pe Sfântul Nicolae, cunoscut popular și sub numele de Moș Nicolae sau Sînicoară. Ziua acestuia deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se încheie pe 7 ianuarie, când este celebrat Sfântul Ioan Botezătorul.

Perioada care începe din Ajunul Crăciunului și se încheie la Bobotează este marcată, în spațiul rural românesc, dar și în cel urban, printr-o suită de manifestări și obiceiuri în care se amestecă vechi sărbători păgâne (romane, ca Dionisiacele câmpeneşti,

În tradiția populară, sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie) sau Sântandreiul marca începutul iernii. De aceea ea mai poartă și numele de „Andrei-de-iarnă” sau „cap-de-iarnă”. Noaptea care preceda această zi activa energii magico-religioase