Eugen Jebeleanu

Peste 250 de artiști, profesioniști din lumea culturală, apropiaţi ai fenomenului teatral, au fost prezenți pe 21 septembrie la cea de-a 28-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Teatrul Naţional din Cluj-Napoca şi-a adjudecat trei dintre cele mai importante trofee la

Compozitorul Dimitrie Cuclin (1885-1978) își amintește câteva întâmplări petrecute alături de Brâncuși în tinerețe, la Paris, unde se afla la studii. „Eram amândoi tineri, săraci, îmbrăcaţi ca vai de lume (. . . ), dar sărăcia fără ieşire ne dădea

Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție

Celebra pianistă Cella Delavrancea l-a vizitat pe Brâncuși în atelierul din Impasse Ronsin după scandalul provocat de expunerea lucrării „Prinţesa X” la Salonul Independenților de la Paris. „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii, de

Întâlnirea scriitorului Eugen Jebeleanu cu octogenarul Brâncuși, la Paris, în data de 13 octombrie 1956, când sculptorul se afla în ultimul an din viață – Brâncuși s-a stins la 16 martie 1957 – este prezentată de Institutul Cultural Român de la Varșovia

În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

19 creatori din Franța împărtășesc experiențele lor și proiectele pe care le-au gândit în timpul pandemiei, în cadrul proiectului „Bien Ensemble“, inițiat de Institutul Cultural Român de la Paris. În fiecare zi de marți, începând din 12 mai și până la

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

„Brâncuşi cerea uneori inginerului imposibilul“, mărturisea Ștefan Georgescu Gorjan (1905-1985), cel care a conceput proiectul tehnic al „Coloanei infinite“. Amintirile sale despre Brâncuși sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în

O serie de interviuri, dedicată operei lui Constantin Brâncuși, va fi promovată, pe durata a 12 săptămâni, începând cu 26 mai, de către Institutul Cultural Român de la Varșovia. Proiectul, intitulat „Discuții la Masa Tăcerii”, are la bază un demers din

Teatrul românesc de după 1989 şi relaţiile pe care le-a construit în peisajul teatral francez sunt tema unei dezbateri organizate de Institutul Cultural Român de la Paris, în parteneriat cu Ambasada României în Franţa. La întâlnirea care are loc luni, 24 februarie