Seară cu filme româneşti la Fotogalerie Wien

Institutul Cultural Român de la Viena organizează, pe 22 septembrie, în parteneriat cu Galeria Posibilă, o seară cu filme româneşti la Fotogalerie Wien. În intervalul 15:00 - 21.30 vor fi prezentate producțiile Ionaș visează că plouă (2017, regia Dragoș Hanciu),  Aferim! (2015, regia Radu Jude) şi Concurs (1982, regia Dan Piţa), alături de o selecţie de filme de amatori din arhiva Asociației Naționale a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România. Curatoarea selecţiei de film este Ana Szel. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului expoziţional de fotografie și video Peisaj, prezentat până pe 6 octombrie la Fotogalerie Wien. Intrarea la eveniment este liberă. Prezentarea filmelor va fi realizată de Dragoș Hanciu.

Expoziţia Peisaj cuprinde opt proiecte, lucrări de fotografie și video, care prezintă modalități de integrare şi de întrebuinţare a peisajului în artă. Proiectul expoziţional este organizat de Fotogalerie Wien şi Galeria Posibilă, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena, al Cancelariei Federale a Austriei şi al Departamentului pentru Cultură al Oraşului Viena (MA7). Expoziția cuprinde lucrări semnate de artiștii Bogdan Bordeianu, Irina Botea Bucan, Lucian Bran, Michele Bressan / Bogdan Gîrbovan, Florin Ghenade, Nicu Ilfoveanu, Ana Țaran, Mihai Șovăială / Valentin Cernat / Ovid Pop. Expoziția propune modalități de a privi, arăta și înțelege peisajul: dintr-o perspectivă estetică și ecologică; peisajul în relație cu timpul, istoria și memoria; peisajul ca spațiu narativ personal sau cel al comunității. Astfel, proiectul invită la contemplare și definiri ale peisajului.

„Peisajul presupune implicit o apropriere culturală a naturii, o privire reflexivă asupra unei puneri în scenă prealabile. În filmul de ficțiune, geografia participă ca determinant la nivel dramaturgic și actualizează în plan conceptual o lume posibilă. Povestea, personajele sunt guvernate și se dezvoltă în raport cu acest spațiu al proiecției comune, care generează, în contextul selecției de filme românești, o reiterare istorică, o construcție personală, ori o reflecție asupra unor metodologii de lucru în diverse perioade istorice și formate conceptuale.

Cinema-ul aduce cu sine moduri de utilizare a spațiului natural, dictate de concepții regizorale sau de practici de lucru specifice. În studiul documentar, Ionaș este mediatorul vizual al perimetrului pe care îl păzește, astfel încât prezența nocturnă a acestuia sublimează absența peisajului propriu-zis. Mitologia lui intimă proiectată pe un teren invizibil, circumscris doar de adâncimea câmpului sonor poate fi un exemplu de geografie care se sustrage obiectualizării.

Într-o stare de racord perpetuu dat de trecerea egală a timpului în natură, peisajul împrumută veridicitate oricărei încercări de reconstrucție a unei epoci istorice. Capacitatea filmului de a transporta familiaritatea vizuală a spațiului geografic constituie invariabil un alibi în sprijinul convențiilor de reprezentare pe care le îmbracă construcția narativă, funcționând în același timp ca fundal anonim al ficțiunii și ca sursă generatoare de povești și sensuri.

Pe de altă parte și dintr-un alt timp istoric care vine cu propriile formate de gândire colectivă, peisajul devine recipientul unei fabule în care geografia stabilește logica acțiunii. Pădurea, generoasă cu metafora vizuală întreține ambiguitatea semantică a parcursului.

Spațiul amatorului, al cine-entuziastului are potențialul de a reda un prezent istoric nemediat, spontan, folosind perspectiva de jos în sus a martorului ocular. Imaginile cu studenți din vacantele de vară sunt capitole ale unei microistorii documentate vizual, care vin să umple golurile lăsate de reprezentările instituționalizate ale istoriei“. (Ana Szel)

Ana Szel a început studiul pianului la vârsta de patru ani și a debutat ca solistă cu orchestră la nouă ani. Câștigătoare a numeroase premii la competiții naționale și internaționale, a susținut concerte și recitaluri în mai multe țări. Împreună cu Ana Lungu a regizat, scris și produs lungmetrajul Burta balenei film selecționat la  secțiunea „Cineasti del Presente“ la Festivalul de Film de la Locarno, Festivalul de Film de la Sarajevo, Vancouver Film Festival. A lucrat ca director de casting și asistent de regie la Moartea domnului Lăzărescu. Pasionată de film și de potențialul poetic al cantităților de date ordonate, a fost membru în grupul de lucru pentru revitalizarea Arhivei Naționale de Filme inițiat de Ministerul Culturii. Din 2016, coordonează arhiva de documente Sahia Film.

Dragoș Hanciu s-a născut în 1993 în Orăștie, un oraș mic din Transilvania, România. A petrecut mare marte din timp pe skateboard, ceea ce l-a adus în contact cu fotografia și camera video. În 2012 a început să studieze regie de film la UNATC București, unde a intrat prima dată în contact cu filmul analog. În 2014, Dragoș a realizat primul film documentar de scurt metraj - Brudina inclus în festivaluri din România și Europa. După absolvirea facultății, a participat la Workshopul Aristotel unde a realizat al doilea film documentar, Ionaș visează că plouă, premiat în 2017 la Festivalul de Film din Edinburgh și la alte festivaluri de film experimental din SUA. În prezent, el lucrează la primul său film documentar de lung metraj. De-a lungul timpului, s-a întors adesea în Orăștie, unde a lucrat la proiectul său de fotografie care s-a concretizat în prima lui expoziție de fotografie.

Proiectul este realizat cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme - Cinemateca Romana și a Asociației Naționale a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România.