Obiectivele strategice ale României se ating prin acţiuni de dezvoltare internă, iniţiative de politică externă şi programe de afirmare culturală. Ceea ce întreprinde Institutul Cultural Român reprezintă o componentă complementară, de importanţă majoră, pentru atingerea acestor obiective.
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 492 din 2004, s-au organizat institute culturale române în diferite capitale sau metropole ale lumii (Paris, New York, Viena, Londra etc.), astfel încât Institutul Cultural Român s-a transformat, treptat, într-un actor internaţional. Institutul actual păstrează această statură, precum şi preocupările din anii anteriori de promovare a artiştilor emergenţi, de colaborare cu presa culturală influentă, din diferite ţări, de asigurare a prezenţei româneşti la mari evenimente internaţionale (târguri de carte, festivaluri, conferinţe, expoziții etc.).
Pentru ca Institutul Cultural Român să-si poată îndeplini rolul unui actor global, în serviciul sporirii vizibilităţii, cunoaşterii şi prestigiului culturii şi civilizaţiei naţionale, este indispensabilă, însă, lansarea de programe noi şi extinderea iniţiativelor benefice de dezvoltare din trecut. De la început, este de asumat nevoia unei înţelegeri cuprinzătoare a culturii, sincronizarea cu lumea actuală. Considerăm cultura drept un întreg complex ce include cunoaştere, convingeri, artă, morală, legi, obiceiuri, tehnici dobândite de o comunitate, care îi organizează viaţa şi aspiraţiile. Aşa stând lucrurile, includem în cultura pe care institutul o reprezintă , în țară și în străinătate, în mod firesc, literatura, muzica, artele vizuale, ştiinţele – începând cu economia şi dreptul şi, desigur, ştiinţele experimentale – arhitectura, filosofia, reflecţia teologică. Asigurăm, în felul acesta, asumarea comprehensivă, la nivel contemporan, a culturii de către Institutul Cultural Român.
Pluralismul sănătos al viziunilor, abordărilor și modalităților de expresie este mediul cel mai propice culturii. Institutul Cultural Român încurajează iniţiativele înnoitoare, creațiile originale și sprijină financiar autorii în cadrul unei competiții deschise, în care jurii independente iau decizii pe baza valorii proiectelor prezentate.
S-au făcut, până de curând, finanțări preferențiale, la marginea legii, pentru activități cu rezultate adesea efemere. Unele persoane au fost plătite cu sume neobișnuit de mari pentru activități cu impact, în fapt, redus, iar astăzi ele reacționează vehement la orice schimbare. Institutul Cultural Roman ia distanță de favorizarea unora în dauna altora și cere tuturor folosirea chibzuită a resurselor, în serviciul creației culturale efective. Se restabilește legalitatea în folosirea resurselor financiare.
Se pune capăt desemnărilor în funcții fără rațiuni profesionale, dar și finanțărilor la marginea legii. Institutul Cultural Român este, prin natura misiunii sale, solidar cu dezbaterea civilizată, în care atacul la persoană, sofismele deformării prealabile a opiniei celuilalt, spre a o putea combate, și celelalte mijloace care degradează discuția publică nu își au locul.
Facem, de la început, distincţia între programe, proiecte şi acţiuni, iar în cele ce urmează avem în vedere doar programele pentru 2013. Programele se susţin cu proiecte ce se selectează prin competiţie, pe bază de criterii transparente, de către jurii independente, şi se pun în aplicare prin numeroase acţiuni ale persoanelor, personalităţilor, organizaţiilor şi instituţiilor.
Programele, care se prezintă sintetic în cele ce urmează, au la bază fundamentări și cuprind detalierile tehnice necesare şi calculul financiar. Se vor pune în aplicare, în 2012-2013, următoarele programe:
I.Programul Încheierea organizării institutelor culturale române din afara ţării şi deschiderea de noi institute:Unele institute culturale române din exterior nu au sediu (Bruxelles, de pildă), altele nu au bibliotecă (Viena, spre exemplu), altele au devenit unităţi de impresariat artistic, lăsând neexploatate oportunităţile locului (Istanbul), multe institute au făcut mai ales acţiuni în care era specializat directorul (New York), activitatea fiecărui institut a rămas prea ocazională şi cu impact relativ redus. Institutul Cultural Român procedează la normalizarea organizării şi funcţionării institutelor culturale române din exterior conform unor cerinţe precum:
a)Concentrarea fiecărui institut pe câteva proiecte proprii, cu grad mare de relevanţă şi impact în raport cu particularitățile ţării gazdă;
b)Asigurarea unei reţele relevante de parteneri cu impact în ţările respective, inclusiv cu universităţi şi institute de cercetare de prim plan;
c)Organizarea Bibliotecii Culturii Române în fiecare institut şi înzestrarea ei cu cărţi produse înăuntrul şi în afara României, în baza unei cooperări organizate cu editurile;
d)Asigurarea ofertei de Cursuri de învățare a limbii române, conform practicilor altor ţări din Uniunea Europeană;
e)Asigurarea prezenţei ţării în enciclopedii, dicţionare, manuale, alte volume, în publicaţii şi dezbateri, şi a promovării de puncte de vedere documentate, menite să pună în evidenţă adevăruri privind istoria şi cultura României;
f)Sporirea traducerii de scrieri din limba română şi a numărului traducătorilor;
g)Asigurarea prezenţei valorilor artistice (arte plastice, muzică, film etc.) ale culturii române şi a înnoirilor aduse de noile generaţii pe scena internațională;
h)Echiparea fiecărui institut cu sediu, echipamente de comunicare, bibliotecă şi celelalte mijloace necesare;
i)Alte cerințe cuprinse în hotărârile Măsuri pentru consolidarea cunoaşterii şi prestigiului culturii române (nr. 15.121 din 1 octombrie 2012) şi Notificare (nr. 15.450 din 8 octombrie 2012);
Explorăm şi folosim posibilităţile de deschidere de institute culturale române la Beijing (China), Moscova (Rusia), Sao Paolo (Brazilia), Alexandria (Egipt), Atena (Grecia), München-Nürnberg (Germania), Kiev (Ucraina) (conform hotărârii nr. 15.428 din 10 octombrie 2012).
II.Translation and Publication Support Programme (TPS) şi Programul Publishing Romania, care au ca scop traducerea si publicarea de autori români în străinătate, continuă și se extind. Institutul Cultural Român va aloca resurse bugetare şi extrabugetare pentru a subvenţiona anual traducerea a cel puţin treizeci de autori. Juriile concursurilor vor fi reorganizate, asigurându-se transparenţa concursurilor. Mecanismul pieţei se respectă. Promovarea deopotrivă a autorilor consacraţi şi a autorilor care aduc înnoiri este o datorie a Institutului Cultural Român.Prin traduceri în diferite limbi, cultura română va trebui reprezentată în primul rând de contribuţiile ei solide şi durabile.
III.Programul Cantemir are ca scop sprijinirea proiectelor prezentate de operatorii români şi autorii străinii destinate să mărească vizibilitatea şi recunoaşterea valorilor şi contribuţiilor României. Acest program asigură finanţări de proiecte.
IV.Programul Orizont are ca scop sprijinirea autorilor din România care participă la înnoirea validabilă internaţional în domeniul lor de activitate şi constă din finanţări pe şase luni pentru documentare, participare la reuniuni internaţionale şi publicarea de lucrări competitive.
V.Programul EUNIC are ca scop amplificarea cooperării în reţeaua europeană a institutelor culturale şi constă în sprijinirea financiară a acestei cooperări.
VI.Programul Prezenţa României în Bibliotecile lumii are ca scop ameliorarea alimentării cu publicații din țara noastră a marilor biblioteci şi asigurarea prezenţei României în scrierile de referinţă din lume. Se constată, în acest moment, grave lipsuri în ceea ce priveşte preluarea scrierilor româneşti în bibliotecile lumii. Prea puţine cărţi şi prea puţini autori români sunt reprezentaţi în bibliotecile de referinţă. Chiar şi în ultimii ani au fost publicate istorii ale unor instituţii ale statelor moderne, din Europa, din care România lipseşte. Programul îşi propune să curme aceste situaţii prin explorarea posibilităţilor prin care autorii români pot fi prezenți bibliotecile lumii şi prin organizarea demersurilor prin care țara noastră poate fi prezentă în enciclopedii, dicţionare, istorii, volume semnificative.
VII.Programul Prezentarea contribuţiilor româneşti are ca scop prezentarea sistematică a valorilor româneşti în competiţiile lumii. Sub aspect istoric, sunt de etalat contribuţii originate în spațiul carpatic la cultura și civilizația lumii. Sub aspectul actualităţii, este vorba de a decanta şi etala contribuţiile teologice, literare, filosofice, ştiinţifice originale ale României de astăzi. Se elaborează şi editează volumul 100 de contribuţii ale României. Se organizează expoziţia itinerantă Ipoteze, teorii şi contribuţii ale României în ştiinţă şi tehnologie.
VIII.Programul Expoziţiile itinerante ale Institutului Cultural Român are ca scop prezentarea tematică coerentă şi concludentă a culturii şi civilizaţiei româneşti, cu participarea unora dintre creatorii înşişi. De exemplu, expoziţia itinerantă Pictori români de azi, expoziţia itinerantă Prozatori români de azi, expoziţia itinerantă Poeţi români de azi, ciclul de filme Filme româneşti de azi, expoziţia itinerantă Valori ale culturii tradiţionale româneşti şi altele. Se organizează expoziţii itinerante pe criterii de performanţă şi în funcţie de temele ce se propun şi se dovedesc a fi competitive.
IX.Programul România democratică şi europeană are ca scop să stimuleze dezbaterea autohtonă, cu participare internaţională, asupra economiei, dreptului, administraţiei, asupra funcţionării şi performanţelor instituţiilor româneşti, să etaleze realităţile ţării noastre şi să asigure participarea autorilor români la dezbaterea internaţională a problemelor regionale, europene şi globale. În cadrul acestui program se organizează acţiuni precum: a)acordarea de premii anuale – premiul „Economia”, premiul „Justiţia”, premiul „Democraţia”, pentru cele mai bune scrieri consacrate României actuale în domeniile respective;b)dezbaterea anuală Economia României actuale. Oportunităţi şi tendinţe;c)dezbaterea anuală Viitorul Europei. Concepte ale reorganizării. Agenda 2020;d)conferinţa internaţională Europa - legitimare şi democraţie ;e)reuniunea internaţională Proiecte pentru Magna Charta a culturii europene;f)conferinţa internaţională Criza 2008-2012. Schimbarea lumii.
X.Programul Participarea României la târguri de carte, festivaluri şi alte manifestări internaţionale de referință. Institutul Cultural Român organizează standurile ţării noastre la târgurile internaţionale de carte de la Paris, Londra, Torino, Goteborg, Madrid-Barcelona, Viena, Varşovia. Institutul Cultural Român sprijină participarea teatrelor, orchestrelor şi soliştilor din România la festivaluri de referinţă. Institutul Cultural Român sprijină participarea de autori români la manifestări internaţionale semnificative. Participările teatrelor şi ale orchestrelor se fac prin înregistrarea unui proiect şi pe baza deciziei unui juriu sau a unei comisii de selecţie, care operează cu criterii comunicate public, în prealabil.Institutul Cultural Român organizează în fiecare an Festivalul Filmului European la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov, sprijină organizarea Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu şi susţine TIFF – Festivalului Internaţional de Film de la Cluj-Napoca.
Se sprijină festivaluri de anvergură internațională organizate în diferite orașe din țară.
Institutul Cultural Român participă la promovarea Festivalului „George Enescu”, organizat la Bucureşti, şi susţine proiecte multiple ale muzicienilor români (proiectul „Enescu Re-Imagined”, proiectul SoNoRo. Interfeţe şi altele).
Institutul Cultural Român sprijină Zilele Filmului Românesc, Festivalul Naţional de Teatru şi alte manifestări ale artiştilor români, cu relevanţă internaţională.
XI.Programul România culturală are ca scop sprijinirea comunităţilor româneşti din afara ţării. Acest program include acţiuni precum:a)Cursuri de învăţare a limbii române pentru noile generaţii;
b)Caravana culturală pentru comunităţile din vecinătatea României;
c)Sprijinirea formaţiunilor şi personalităţilor care sunt angajate în afirmarea identităţii culturale proprii;
d)Sprijinirea festivalurilor ce se organizează în diferite locuri pentru afirmarea identităţii;
e)Organizarea de ateliere practice de pictură şi sculptură;
f)Organizarea de tabere şi şcoli de vara pentru tinerii din comunităţile menţionate;
g)Sprijinirea organizării „Zilei limbii române”;
h)Sprijinirea iniţiativelor culturale ale diasporei româneşti de pe diferite continente şi din diferite ţări;
XII.Programul Limba română între limbile europene are ca scop asigurarea de oportunităţi de învăţare a limbii române şi se organizează de către filiale, centrală şi institute. Parcurgerea cu succes a unui ciclu de învăţare organizată a limbii române trebuie să se soldeze de acum cu un Certificate ICR, acreditat internațional.
XIII.Programul Bursele Institutului Cultural Român are ca scop sprijinirea talentelor indigene în efortul lor de pregătire specializată şi consacrare, sprijinirea unor activităţi culturale ale românilor din străinătate, sprijinirea traducătorilor străini de scrieri din limba română şi sprijinirea de jurnalişti străini în vederea documentării.Se acordă bursele:
Bursa „Univers” se acordă pentru traducători străini din limba română şi constă din subvenţia pe 1-2 luni pentru stagii de pregătire în România;
Bursa „Constantin Brâncuşi” se acordă artiştilor plastici şi constă din subvenţia pentru a petrece trei luni la instituţii de profil din Paris;
Bursa „George Enescu” se acordă muzicienilor şi constă din subvenţia pentru a petrece trei luni la instituţii de profil din Paris;
Bursa „Nicolae Iorga” se acordă românilor care trăiesc în afara ţării şi constă din subvenţia pentru a petrece trei luni într-o instituţie din România.
Bursa „Seton-Watson” se acordă cercetătorilor ştiinţifici străini şi constă din subvenţia a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România în vederea elaborării unei lucrări care include subiecte româneşti.
Bursa „Lucian Blaga” se adresează tinerilor români şi constă din subvenţia pentru a petrece patru luni în vederea documentării şi cercetării ştiinţifice într-o instituţie din altă ţară.
Bursa „Europa” se adresează jurnaliştilor români şi străini şi constă din subvenţia unui stagiu de trei luni într-o instituţie din altă ţară, respectiv din România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română.
XIV.Programul Publicaţiile Institutului Cultural Român este destinat aducerii la cunoştinţa publicului din diferite ţări a acţiunilor Institutului Cultural Român şi a evenimentelor majore din cultura şi civilizaţia naţională. Astfel, Institutul Cultural Român editează: a)Buletinul Informativ bilunar al Institutului Cultural Român, ce informează asupra activităţilor majore din centrală, filiale şi institute;
b)Publicaţia Lettre Internationale;
c)Alte publicaţii ce se propun şi se selectează prin concurs;
d)Se susţin financiar publicaţii din afara ţării (Moldova, Ucraina etc.), precum reviste culturale, reviste de istorie, reviste literare, reviste de cultură ale tinerilor, reviste de didactică a limbii şi literaturi române.
XV.Programul UNIVERSALIA are ca scop promovarea cooperărilor Institutului Cultural Român, ale filialelor şi institutelor sale, cu parteneri externi şi constă în finanţarea de proiecte competitive.
XVI.Programul Crearea Filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale României are ca scop lărgirea accesului creatorilor din țară la programele institutului si sporirea resurselor financiare.
XVII.Alte programe au ca scop sprijinirea creatorilor şi a uniunilor de creaţie prin acţiuni precum: editarea de cataloage de autor; folosirea oportunităţilor Editurii ICR; realizarea de site-uri internet şi DVD-uri tematice; realizarea de filme documentare şi monografice; susţinerea prezenţei scriitorilor români la festivaluri internaţionale de literatură; acordarea de burse/rezidenţe pe bază de reciprocitate; organizarea de reuniuni tematice regionale.
XVIII.Programul Mobilizarea Resurselor Financiare. În 2011 Institutul Cultural Româna a avut resurse financiare în proporție de 97%, provenite din alocări bugetare, şi 3% din venituri proprii. Pentru programele sale din 2013 şi din anii ce vin Institutul Cultural Român are nevoie de o finanţare anuală de cel puţin 15 milioane de Euro. Acest nivel de finanţare nu se poate asigura decât dacă, pe lângă alocările bugetare, care trebuie să fie cât mai ridicate, se obţin şi resurse extrabugetare (valorificări de materiale şi acţiuni specifice, sponsorizări, donaţii etc.) şi se angajează programe cu finanţare europeană. Atât centrala Institutului Cultural Român, cât şi filialele din teritoriu şi institutele culturale amplasate în exterior se vor preocupa, fiecare, de creşterea resurselor extrabugetare şi de accesarea resurselor europene. Acele resurse extrabugetare și programe europene care se obţin de o unitate (filiale sau institute) rămân la dispoziţia acesteia.
XIX.Cu începere din 2012 şi pe tot parcursul anului 2013, ICR se va implica, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în configurarea unui posibil Program Operaţional Sectorial pentru Cultură şi Turism care, după aprobarea de către Guvern şi de către Comisia Europeană, să fie implementat în cadrul programării bugetare unionale 2014-2020.
În respectul bunelor practici ale Institutului Cultural Roman, dar subliniind cele de mai sus, ne propunem să aliniem acțiunile noastre la agenda globală de dezvoltare Europa 2020, care consideră „industriile creative şi culturale ca pe unele motoare importante de inovație economică şi socială în alte sectoare“. Astfel, vizăm să integrăm România pe harta culturală a civilizației europene şi internaționale, într-o viziune geostrategică, demnă de orice stat modern.
