Născută în 1968, la Ploieşti, formată în rigurozitatea unei facultăţi tehnice mai degrabă masculine, Institutul de Petrol şi Gaze, absolventă a Facultăţii de Tehnologia Chimizării Petrolului, unde a avut şansă să întâlnească, încă din primul an de facultate, un prim maestru spiritual, în persoana profesorului de Filosofie, Emil Stan, fin cunoscător şi adept al lui Emil Cioran şi Constantin Noica. Acesta îi trece, cu încetul, bazele îndoielii, scepticismului, interogaţiei de sine şi de lume, dărâmându-i mândrele certitudini ale infatuatei vârste de 19 - 20 de ani. Toţi cei 5 ani de facultate aveau să se desfăşoare sub auspiciile Filosofiei, aceasta modelând o primă structură 'tare' în interiorul ei.
Toamna pierdută a Mariei Perdita
În fiecare an, la 20 august nesmintit, în satul Petrícica, ridicat pe o colină apărută din senin lângă mare, venea toamna. Se simţea încă de dimineaţă mirosul ei în aerul sărat şi umed. Pe la orele 5 ale după amiezei senzaţia se transforma în certitudine, când văzduhul se iriza cu lumina aceea specială care învăluia totul, ocru-aurie, filtrată fiind de frunzele arămii ale toamnei, numai că în satul Petrícica nici vorbă de frunze arămii la 20 august nu doar pentru că nu le era timpul, ci şi pentru că nu existau copaci. De unde venea lumina aceea, nimeni nu ştia, cert e că aşa se întâmpla de fiecare dată.
Přečíst text - Česká verze:
Citiţi mai departe:
http://atelier.liternet.ro/articol/1742/Ioana-Scorus/Toamna-pierduta-a-Mariei-Perdita.html
Stránka projektu na LiterNet:
Stránka projektu na iliteratura:
http://www.iliteratura.cz/Clanek/35433/scorus-ioana-ztraceny-podzim-marie-perditove
http://www.iliteratura.cz/Clanek/35431/scorus-ioana
